Portalul Agora.md analizează câte voturi asigurate are PD pentru modificarea sistemului electoral și cine dintre deputați li s-ar mai putea alătura. Pentru a modifica sistemul electoral democrații au nevoie de cel puțin 51 de voturi în Parlament. Publicația amintește că recent fracțiunea Partidului Democrat a devenit oficial cea mai mare din Parlament, după ce celor 20 de parlamentari li s-au alăturat și cei 14 transfugi foști comuniști. Astfel, putem spune că proiectul privind modificarea sistemului electoral are asigurate din start 34 de voturi. În Parlament mai sunt alți 14 deputați neafiliați, dintre care o parte au votat proiecte inițiate de democrați, inclusiv formarea Guvernului Filip și numărul susținătorilor ar ajunge la 45. Astfel, pentru aprobarea proiectului PDM mai are nevoie de cel puțin șase voturi. Cu eventualele două voturi ale lui Leancă și Carpov, care au declarat că inițiativa trebuie analizată ajungem la 47 de deputați care ar putea vota pentru modificarea sistemului electoral, scrie Agora. PCRM ar putea jongla, Agora amintește că în toamna anului trecut, liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, declara că deputații din Parlamentul RM trebuie aleși direct de alegător dintr-o listă cu nume ale candidaților propuși de formațiuni.

Republica Moldova în căutarea unui sistem electoral adecvat – într-un editorial pe portalul Deschide.md, Alexandru Solcan scrie că toate forțele politice recunosc deficiențele actualului sistem electoral, de unde și necesitatea modificării lui. Mărul discordiei rezidă în răspunsul la două întrebări legate una de alta: „cine?” și „când?”.

Contează cum votăm, scrie Silviu Tănase în Timpul, comentând zarva de pe scena politică din Chișinău, după ce PDM a lansat campania de promovare a votului uninominal. Un lucru este evident - fiecare partid încearcă să promoveze acea formă a sistemului electoral care i-ar avantaja, scrie Timpul.

Moscova are nevoie de controlul total al moldovenilor prin instrumente de pașaportizare, susține Directorul Executiv al IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, citat de Adevărul. El atenționează că proiectul de lege din Duma de Stat al Rusiei, prin care se dorește ca cetățenii născuți în cadrul URSS să poată solicita și primi mai ușor cetățenia rusă, este un instrument al Moscovei de a menține controlul asupra populației din fostele state sovietice.

O prognoză relativ pesimistă pentru economia Moldovei, titrează portalul economic Mold-street. Ministerul Economiei a revizuit în creștere până la 4,5% estimările privind avansul economiei moldovenești în acest an, de la 3% pe care îl anticipa anterior, potrivit unei note de prognoză, făcute publice. Pentru anii 2017-2020 se prognozează o creștere a PIB de 3,5%-4,5% anual, care este relativ pesimistă, constată autorii.

Investițiile de milioane de euro în CFM ar putea fi blocate, scrie Moldnova.eu. Banii oferiți de Banca Europeană de Investiții pentru dezvoltarea infrastructurii și procurarea materialului rulant ar putea să nu mai ajungă la Calea Ferată a Moldovei din cauza că întreprinderea nu are cu ce gaja împrumutul. CFM urma să primească 20 de milioane de euro pentru a renova infrastructura feroviară. Suma reprezintă o parte din investițiile totale de 50 de milioane de euro în dezvoltarea întreprinderii și asigurarea cu locomotive noi.

Despre ce e vorba în realitate? Fără a se da nume, în notă se arată că reprezentanții serviciilor speciale rusești îi opresc, îi percheziționează, îi interoghează în mod abuziv pe reprezentanții oficiali ai instituțiilor publice din Republica Moldova. Numărul acestora se ridică la „cel puțin” 25 în ultimele luni. Presa noastră a identificat vreo cinci dintre ei, printre care și pe directorul CNA, Viorel Chetraru, care a confirmat că a fost reținut timp de câteva ore pe un aeroport din Moscova.

Totuși picătura care a umplut paharul răbdării pare să fie alta. În nota cu pricina se mai face referire la multiple încercări ale Rusiei din ultima vreme de a obține punerea „sub monitorizare internațională a mai multor politicieni din Republica Moldova, inclusiv deputați, folosindu-se în acest scop de informații false și date trunchiate”. În cazul unei persoane nenominalizate (dar despre care unele publicații au presupus că ar fi Plahotniuc) astfel de solicitări către Interpol au fost adresate tocmai de 15 ori! Eșuând, instituțiile Federației Ruse au schimbat tactica, încercând să obțină punerea „sub monitorizare internațională a categoriei de persoane menționate prin intermediul relației bilaterale ale Federației Ruse cu anumite țări, în speranța că acestea nu vor verifica minuțios informația”.

Chișinăul vede o legătură între acțiunile de „hărțuire” a oficialilor moldoveni din partea Federației Ruse și avansarea anchetei în dosarul „Laundromatului” moldovenesc, a spălării celor 22 de miliarde de dolari rusești printr-o bancă din Republica Moldova. Mai mult, el îndrăznește să sugereze că „lipsa totală de cooperare a instituțiilor de drept din Federația Rusă cu anchetatorii moldoveni în cazul „spălătoriei moldovenești” reflectă intențiile Moscovei de a bloca ancheta. Este o acuzație de o gravitate extraordinară, la care se răspunde cu… tăcere.

Așadar, „Spălătoria” îi scrie „clientului”, cerându-i socoteală, acuzându-l în public că ar pune piedici justiției, iar „clientul” se face că plouă. Președintele formal al „Spălătoriei”, numit Dodon, sare imediat în apărarea „clientului”, conform principiului „clientul are întotdeauna dreptate”, declarând că el nu a observat acțiunile reprobabile la care fac trimitere Candu și Filip.

Reacția împăciuitoare a Moscovei, încercarea ei de a face pe niznaiul, de a amâna răspunsul invocând „complexitatea” scrisorii, este grăitoare, spune mai mult decât cuvintele pe care le rostește. Ea are un singur motiv să se comporte așa: fiindcă se simte cu musca pe căciulă și nu dorește scandal. Nu din decență sau prietenie, respectarea normelor internaționale în relațiile cu „vecinătatea apropiată” nu e stilul ei, o demonstrează elocvent relațiile cu Belarus, ci fiindcă scandalul o expune unei atenții inutile.

Moscova nu dorește scandal, fiindcă ceea ce vrea să obțină se numește șantaj, iar șantajul la vedere își pierde eficiența, e chiar dificil, ca sexul în public, după cum relatează, într-un banc, Radio Erevan. Știindu-se cât de nervos reacționează șeful MID-ului Serghei Lavrov la orice gest care i se pare că lezează „măreția” Rusiei, faptul că adjunctul său Grigori Karasin nu și-a anulat planificata vizită la Chișinău e o dovadă în plus că Moscova e la curent, că nu e străină de ceea ce îi impută Chișinăul în nota sa, dar preferă să simuleze că nu știe.

 „Norii par a se îngroșa din nou pe cerul relațiilor moldo-ruse, după ce Chișinăul i-a trimis o aproape enigmatică notă (de protest) Moscovei, cerând să fie încetate abuzurile față de oficialii moldoveni, comentează Nicolae Negru în Ziarul Național. Chișinăul vede o legătură între acțiunile de „hărțuire” a oficialilor moldoveni din partea Federației Ruse și avansarea anchetei în dosarul „Laundromatului” moldovenesc, a spălării celor 22 de miliarde de dolari rusești printr-o bancă din Republica Moldova. Mai mult, el îndrăznește să sugereze că „lipsa totală de cooperare a instituțiilor de drept din Federația Rusă cu anchetatorii moldoveni în cazul „spălătoriei moldovenești” reflectă intențiile Moscovei de a bloca ancheta. Este o acuzație de o gravitate extraordinară, la care se răspunde cu… tăcere. Potrivit autorului, reacția împăciuitoare a Moscovei, spune mai mult decât cuvintele pe care le rostește. Ea are un singur motiv să se comporte așa: fiindcă se simte cu musca pe căciulă și nu dorește scandal… Fiindcă, probabil, clienții banilor „spălați” sunt oameni cu greutate, cu acces în cele mai înalte cabinete de la Kremlin. Editorialistul mai notează că, înainte de a înmâna nota ambasadorului rus Farit Muhametșin, Candu și Filip s-au întâlnit cu ambasadorii occidentali. „Coordonatorul” anunță astfel „clientul” că „Spălătoria” se închide definitiv. Însă el ne mai rămâne dator cu o explicație: de ce Procuratura Generală, CNA etcetera au permis transformarea Republicii Moldova în „spălătorie” rusească și care e rolul său în această „metamorfoză”. Mai rămâne de clarificat și rolul de azi al lui Dodon, e de idiot util sau de complice al „clientului”?