NOI ȘI EUROPA | Rolul și impactul dezinformării în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova

  • 16 Iulie 14:38
0%
00:00:00
00:00:00

Campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate a abundat în mesaje denigratoare, instigări la ură și încercări ale unor concurenți electorali de a dezbina societatea. Toate aceste derapaje au fost uneori împachetate sub emblema unor opinii, comentarii și dezvăluiri ale reprezentanților partidelor politice, tirajate cu mult interes de către unele televiziuni și portaluri de știri afiliate politic. Mai mult decât atât, liderii unor partide politice nu s-au ferit să utilizeze un limbaj rasist și discriminatoriu, nefiind penalizați în vreun fel de autoritățile responsabile de monitorizarea campaniei electorale.

Rapoartele elaborate de către organizațiile mass-media, cât și constatările Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC), au scos în prim-plan faptul că mass media, cu unele excepții, au avut un comportament părtinitor, au reflectat într-un mod dezechilibrat concurenții electorali și nu au asigurat informarea complexă a publicului despre procesul electoral și modalitatea de exercitare a dreptului la vot. În același timp, Consiliul Audiovizualului, autoritatea mandatată să supravegheze activitatea televiziunilor și radiodifuzorilor, a constatat mai multe încălcări comise de către acestea, dar a aplicat penalități doar într-un singur caz.

De ce organele de supraveghere sunt atât de îngăduitoare cu sursele mass-media care reflectă într-un mod părtinitor competiția electorală? Cât de mare a fost amploarea dezinformării și a știrilor false în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare? Cine și cum ar trebui să monitorizeze activitatea platformelor de știri online în perioada scrutinelor electorale? Vom încerca să găsim răspunsuri la aceste întrebări alături de invitații noștri, Petru Macovei, director executiv al Asociației Presei Independente și Anastasia Nani, directoare adjunctă a Centrului pentru Jurnalism Independent.

******

În actuala campanie electorală, trusturile media deținute de politicieni au fost folosite la greu pentru a transmite falsuri și speculații despre oponenții lor. Climatul informational a fost unul foarte prost și nu a contribuit nicidecum la o mai bună informare a publicului, spune directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei.

După cum și era de așteptat, reflectarea în instituțiile mass media a actualei campanii electorale din Republica Moldova nu a fost nici pe departe la înălțimea așteptărilor și asta pentru că avem o piață mediatică distorsionată. După cum probabil știu radioascultătorii dumneavoastră avem trei mari grupuri de presă: unul controlat de Dodon, altul controlat de Plahotniuc și al treilea controlat de Șor. Acești indivizi au acaparat instituții media și le utilizează în scop de manipulare a opiniei publice și de distorsionare a informațiilor, iar în campania electorală trusturile media pe care le dețin au fost utilizate la greu pentru a transmite diverse falsuri și speculații în raport cu partidele de dreapta, și în general cu oponenții acestor grupuri politice. Noi, la Asociația Presei Independente, monitorizăm portalurile online și am remarcat că tendința de la precedentele alegeri prezidențiale din 2020 s-a menținut și în această campanie. Sunt portaluri online care sunt utilizate de către politicieni în scop de defăimare, ele nu sunt altceva decât gazete de perete ale partidelor politice, nu sunt interesate absolut deloc de transmiterea unor informații obiective și echilibrate publicului. Cu atât mai puțin nu sunt interesate să ajute oamenii să-și înțeleagă drepturile electorale și să le exercite corespunzător. În ceea ce privește mass-media audiovizuală, adică posturile de televiziune și radio, situația este aproape similară. Avem posturi de televiziune care nu sunt altceva decât mașinării propagandistice și de agitație electorală precum NTV, Exclusiv Media, Primul în Moldova și Accent TV. Posturile deținute oficial și prin interpuși de către PSRM și Igor Dodon nu au făcut altceva decât să distragă atenția publicului din Republica Moldova de la adevăratele probleme spre pseudo-probleme să distorsioneze anumite acțiuni și să transmită falsuri. Exemple sunt foarte multe și o să vă dau doar câteva. S-a transmis în această campanie și a fost foarte mult rostogolit falsul că dacă câștigă alegerile partidele de dreapta, vor lichida raioanele și unele primării. Problema reformei teritorial-administrative este una actuală pentru țara noastră. Înșiși socialiștii când s-au aflat la putere și-au dorit o asemenea reformă, dovadă stă intenția fostului premier Ion Chicu de a reduce numărul de primării de la 900, cât avem la momentul actual, până la circa 100. Deci este o problemă actuală, responsabilitatea căreia este pusă pe spatele oponenților politici cu tot felul de distrageri, manipulări și speculații. Un alt fals destul de mult mediatizat de presa pro-PSRM a ținut de așa-zisa intenție, deci este un fals de fapt, a partidelor de dreapta, în special a Partidului Acțiune și Solidaritate, să adopte o lege prin care toți cetățenii Moldovei, inclusiv cei din diasporă, vor fi obligați să-și declare averile, iar dacă nu vor prezenta justificări în documente, atunci această avere le va fi confiscată. Este un fals grosolan, nu există asemenea intenție nici declarată, nici înregistrată ca inițiativă legislativă. Ceea ce s-a vorbit a fost despre dorința de a intensifica eforturile de confiscare a averilor nedeclarate de către declaranții averilor, deci persoanele cu funcții publice, nu de toți cetățenii și nicidecum de cei care au câștigat averi și proprietăți muncind în străinătate. Deci iată un exemplu foarte urât care a fost, așa cum spuneam, destul de mult rostogolit în presa pro-PSRM. Per general, climatul informațional în această campanie a fost unul foarte prost, nu a contribuit nicidecum la o mai bună informare a publicului despre alegeri, concurenți și platformele acestora, iar oamenii care nu au dezvoltat sentimentul sau abilitatea de a gândi critic și a distinge o informație obiectivă de una distorsionată, s-ar putea să fi căzut pradă acestor manipulări informaționale, iar la alegeri aceste persoane probabil vor face o alegere inconștientă sau care nu ține de viitorul lor și al familiilor lor, ci de dezinformările care au fost transmise în media.

Domnule Macovei, monitorizarea activității mass-media online din Republica Moldova este totuși una deficitară și există mult loc pentru distribuirea în masă a știrilor false și pentru promovarea dezinformărilor de fapt. Ce acțiuni credeți că sunt necesare pe această dimensiune din partea autorităților?

Ar fi cazul ca autoritățile să întreprindă ceva acțiuni pentru că până în acest moment nu a existat niciun efort din partea autorităților pentru a diminua fenomenul știrilor false în Republica Moldova. Acest lucru nu s-a întâmplat deoarece politicienii înșiși sunt beneficiarii până la urmă a unor știri false. Partidul Socialiștilor, care a controlat puterea până în acest moment, a fost interesat într-o anumită măsură ca informațiile false și distorsionate despre oponenții acestuia să fie diseminate public atât în mediul online, pe rețelele sociale, dar și în media audiovizuală. De aceea, nu a întreprins nimic. Nu avem un Consiliu al Audiovizualului care să fie lucrativ și eficient. Deci este unul care adoptă decizii selective în funcție de indicațiile politice pe care le primesc membrii acestui Consiliu. Dar atenție, nu avem nici o strategie sănătoasă a țării noastre de contracarare a propagandei și a interferenții străine. Deci Strategia de Securitate a Republicii Moldova este lipsă și asta pentru că fostul președinte Dodon nu a manifestat niciun interes să avem o asemenea strategie, înțelegând foarte bine că principalul pericol asupra securității Republicii Moldova vine din parte Federației Ruse. Nu avem nicio colaborare cu alte țări, cum ar fi țările vecine care se confruntă cu aceleași provocări în raport cu securitatea statului și cu securitatea informațională inclusiv, mă refer la Ucraina, Georgia, țările Baltice. Nu a existat o asemenea colaborare și sper foarte mult că după alegerile din 11 iulie să avem o guvernare responsabilă, care să atragă atenția inclusiv acestor provocări asupra securității naționale.

Considerați că ar fi necesară instituirea unui organ de monitorizare a imparțialității și corectitudinii știrilor care apar pe portalurile online, mai ales în timpul campaniilor electorale din Republica Moldova?

Nu cred că ar fi nevoie de o asemenea structură. Ar trebui să se modifice legislația astfel încât portalurile de știri să fie obligate să indice cine sunt proprietarii și datele de contact reale, nu unele inventate, așa cum se întâmplă deseori în cazul portalurilor din Republica Moldova, astfel încât orice caz de dezinformare sau de transmitere a unor informații distorsionate să poată fi atacat de către persoanele drepturile cărora sunt lezate prin astfel de informații. Deci să fie identificabili proprietarii acestor portaluri și să fie trași la răspundere dacă este cazul. Vă reamintesc că în legislația Republicii Moldova nu există nicio prevedere care pedepsește pentru distribuirea intenționată a știrilor false. În România, Codul Penal are o asemenea prevedere. Poate că ar fi cazul să fie preluate bunele practici în acest domeniu, astfel încât cel puțin în campania electorală spațiul informațional să fie protejat, inclusiv de lege. Sunt multe țări europene, cum ar fi Italia sau Finlanda, în care sunt luate măsuri de protecție a cetățenilor în campaniile electorale. În Franța, de exemplu, era în discuție o lege de felul acesta, care la fel, în special în ceea ce privește giganții rețelelor sociale, erau impuse anumite restricții și obligații din partea acestora să interzică sau să șteargă informațiile false și distorsionate. Deci pentru campania electorală, care este o perioadă foarte importantă, cu mare repercusiuni asupra dezvoltării democratice a țării, este nevoie să fie introduse anumite restricții, iar controlul asupra acestora ar trebui să fie exercitat în primul rând de către Consiliul Audiovizualului, în cazul televiziunilor și posturilor de radio, dar repet, trebuie să avem un Consiliu din oameni onești, nu un Consiliu din instrumente politice, cum avem în acest moment. În ce privește presa scrisă și presa online, probabil că aceste atribuții ar trebui să fie puse în sarcina Consiliului de Presă din Republica Moldova, care în acest moment este o structură de auto-reglementare jurnalistică.

Domnule Macovei, cum credeți că ar trebui să fie catalogată și calificată preluarea de știri false apărute pe diferite portaluri online de către televiziuni care, totuși, au o priză mai mare la publicul din R. Moldova? Ce reglementări ar trebui introduse în acest sens, astfel încât televiziunile să nu tirajeze informațiile false și neverificate, care apar pe astfel de portaluri online, în special cu scopul de a distribui informații false?

Pe acest segment nici nu cred că trebuie să fie reglementări suplimentare. Există obligația legală a posturilor de televiziune și radio să verifice informația. Asta scrie în Codul Serviciilor Media Audiovizuale. Problema cea mare este că legislația bună pe care o avem noi în acest moment nu este respectată, iar Consiliul Audiovizualului nu este garantul interesului public în audiovizual așa cum scrie în lege, ci mai curând garantul intereselor politice a anumitor actori. Într-adevăr, dezinformarea se întâmplă deseori așa cum ați spus și dumneavoastră. Apar tot felul de știri false pe canale marginale de Telegram, pe diferite site-uri obscure despre care nu cunoaște nimeni, iar ulterior de acolo aceste falsuri sunt preluate de către unele televiziuni rău-intenționate și le distribuie afirmând că așa ar scrie presa, ceea ce este fals, așa scriind, de fapt, site-urile marginale și cele de fake news. Televiziunile au obligația legală să verifice informația. Dacă nu fac acest lucru, trebuie să fie aplicate sancțiuni. Sancțiunile în campania electorală sunt mai dure decât în perioadele obișnuite, însă, repet, totul depinde de eficiența Consiliului Audiovizualului.  

*******

Campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate a fost una plină de provocări atât pentru jurnaliști, cât și pentru consumatorii de media, opinează directoarea adjunctă a Centrului pentru Jurnalism Independent, Anastasia Nani. Ea spune că oamenii au fost puși în situația să discearnă între manipulare și informații veridice.

În era internetului, probabil unii vor contesta, trebuie să ținem cont că în spațiul nostru televiziunile rămân încă printre principalele surse de informare. A fost o campanie plină de provocări atât pentru jurnaliști, cei care au trebuit să reflecte această campanie, cât și pentru consumatorii de media, care au fost puși în situația să discearnă între manipularea pe care au văzut-o fie pe micile ecrane, fie pe rețelele sociale sau diverse portaluri, dar și între informațiile veridice. Probabil a fost un exercițiu destul de complicat pentru majoritatea consumatorilor de media. Încă o chestie pe care o discutam zilele astea cu colegii de la Centrul pentru Jurnalism Independent e că, probabil, dacă ar fi privit cele 10 posturi pe care noi le-am monitorizat în această campanie electorală, consumatorii de media ar fi văzut zece realități diferite. Trista constatare în toată această perioadă este că dacă am fi avut un examen la deontologie în ultima săptămână de campanie, probabil că aproape toate posturile pe care noi le-am monitorizat ar fi picat acest test, pentru că a fost evident că unii politicieni s-au înscris în campanie pentru a-i denigra pe concurenții politici. Asta s-a văzut mai ales în cadrul dezbaterilor, iar la știri jurnaliștii unor instituții de presă au reflectat foarte fidel aceste acuzații, mai bine zis tendențios.

Doamna Nani, ce observații, să zicem cantitative și calitative, ați inclus în rapoartele de monitorizare pe care le-ați realizat în această perioadă la Centrul pentru Jurnalism Independent? Vă rog să facem un rezumat al celor mai importante concluzii pe care le-ați făcut în această perioadă de monitorizare.

Ce trebuie să știm în primul rând despre monitorizarea Centrului pentru Jurnalism Independent este că noi, în această campanie electorală, am monitorizat în total 10 posturi de televiziune alese în conformitate cu câteva criterii precum audiență, acoperire regională sau națională, etc. În total am realizat 5 rapoarte de monitorizare, cel de-al cincilea raport de monitorizare îl vom lansa luni, imediat după alegeri, dar tendințele până la această etapă, au fost cumva foarte clare. Iată săptămâna trecută, bunăoară, anunțam că doar 3 posturi de televiziune din 10 monitorizate de noi au reflectat neutru evenimentele și activitățile concurenților. Două posturi, de exemplu, au favorizat masiv Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, iar un post de televiziune a favorizat evident Partidul Politic „Șor”. Constatările nu se opresc aici, pentru că 3 posturi au defavorizat evident Partidul „Acțiune și Solidaritate” și în special pe Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. A fost evident cumva o abordare selectivă din partea multor instituții. Deci mass-media, în mare parte, a avut un comportament părtinitor, reflectând într-un mod dezechilibrat concurenții electorali și a eșuat atunci când a trebuit să asigure informarea complexă a publicului despre procesul electoral și modalitatea de exercitare a dreptului de vot.

Sunt sancțiunile existente suficient de dure pentru a limita derapajele comise de unele televiziuni pe dimensiunea dezinformării și a lipsei de echidistanță în special în perioada campaniilor electorale?

Eu aș zice că mai degrabă vorbim despre inexistența sancțiunilor. Iată în această săptămână am văzut una dintre ședințele Consiului Audiovizualului și membrii acestei instituții, atunci când au trebuit să abordeze sau să analizeze rezultatele propriului raport de monitorizare, s-au apucat să interpreteze noțiuni legate de echilibru și dezechilibru și interpretarea dreptului jurnaliștilor la opinie și libertatea de exprimare în buletinele de știri. Așa cum ziceam, a fost mai degrabă o inexistență a sancțiunilor, deci nu putem vorbi despre ele. A fost sancționat un singur post de televiziune pe care noi nu l-am monitorizat, dar cele pe care noi le-am monitorizat și au fost monitorizate și de Consiliul Audiovizualului, unde a fost evident că jurnaliștii au fost tendențioși în raport cu unii concurenți electorali, Consiliul nu a aplicat nicio sancțiune, deși noi, în calitate de organizație a societății civile, am depus eforturi pentru a sesiza anumite probleme.

Vorbind despre activitatea Consiliului Audiovizualului, cum ați evalua dumneavoastră felul în care autoritatea audiovizuală a monitorizat campania electorală până acum în Republica Moldova?

Așa cum menționam mai devreme, multe posturi au eșuat în reflectarea corectă a alegerilor. Mă refer la posturile pe care le-am monitorizat, așa probabil a eșuat și Consiliul Audiovizualului, care este o autoritate de reglementare în audiovizual și care trebuie să-și exercite atribuțiile de supraveghere, control și bună credință în luarea unor decizii, pentru a asigura o reflectare corectă a campaniei electorale de către radiodifuzori. Consiliul Audiovizualului, în această campanie, a lansat, cel puțin deocamdată, am văzut un singur raport de monitorizare, care a constatat derogări de la legislație din partea unor radiodifuzori și nu a intervenit cu sancțiuni decât în cazul unui post de televiziune. Deci este evidentă lipsa de promptitudine și eficiență a acestei instituții și campania electorală a demonstrat asta încă o dată.

Să ne referim și la un alt subiect. Doamna Nani, vorbind din punct de vedere juridic, cum credeți dumneavoastră că ar trebui să fie calificată preluarea de știri false apărute pe diverse portaluri online de către televiziuni care au totuși în continuare o priză foarte mare la publicul din Republica Moldova?

Spre deosebire de online, în cazul televiziunilor, probabil că putem vorbi mai puțin despre știri false. Aici vorbim mai degrabă despre propagandă și manipulare, despre felul în care unii jurnaliști încearcă să prezinte anumite realități pentru a direcționa gândirea cetățenilor, dacă pot să mă exprim în acest fel, spre un anumit curent sau spre un anumit candidat. Vă spuneam mai devreme că a fost evident că unii politicieni s-au înscris în campanie pentru a-i denigra pe concurenții politici și printre multele declarații și acuzații pe care le-au lansat au fost și falsuri. În cazul unor instituții media, vorbim despre televiziuni, jurnaliștii care au citat și au redat cu fidelitate aceste declarații și din păcate ei s-ar putea apăra cu faptul că au citat sau că au făcut trimitere la anumiți politicieni, dar din păcate nu s-au obosit să verifice aceste declarații, verificarea faptelor fiind printre principalele reguli ale jurnalismului de calitate, iar ei au eșuat să facă asta. Iarăși Consiliul Audiovizualului a eșuat în aplicarea sancțiunilor pe care ar fi trebuit să le aplice.

Ce schimbări credeți că sunt necesare la nivel legislativ și instituțional pentru a responsabiliza operatorii TV din Republica Moldova?

O să fac referire probabil la experții care au lucrat la Codul Serviciilor Media Audiovizuale. Ei ar spune că nu ar trebui să existe modificări, în condițiile în care avem un cod al serviciilor media la care s-a lucrat mult și a fost implicată și societatea civilă. Tot ce ne rămâne să facem e să aplicăm prevederile legale așa cum sunt prevăzute în documente și să avem în Consiliul Audiovizualului niște autorități responsabile, care să acționeze cu bună-credință.

Ați ascultat podcastul „Noi și Europa”, un produs al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, dezvoltat în parteneriat cu Radio Chișinău și ZUGO, cu suportul financiar al Oficiului Federal pentru Afaceri Externe al Germaniei. Nu uitați că ne puteți găsi și pe platformele de podcast și în emisie la radio.

Tags

Alte Noutati

LIVE: MUZICĂ
Meteo Chișinău
8,85
Cer senin
Umiditate:94 %
Vint:1,54 m/s
Tue
9
Wed
8
Thu
9
Fri
12
Sat
13

Curs oficial BNM 20 Septembrie 2021

MDL RATĂ TREND
EUR 20.7697 0.0003
USD 17.6283 -0.0238
RON 4.1967 -0.0002
UAH 0.6610 -0.0001
RUB 0.2427 -0.0008
Arhivă Radio Chișinău