Bună ziua, bine v-am găsit.

În opinia dumneavoastră, care este rolul societății civile la ora actuală în Republica Moldova. Va întreb din perspectiva unei persoane care ați fost atât de mult în instituțiile oficiale și acum sunteți în instituțiile neguvernamentale.

Societatea civilă este parte componentă dintr-o societate democratică. O societate civilă puternică poate să responsabilizeze mai mult politicul, instituțiile publice, și în așa fel să ofere acel echilibru necesar în societate care să genereze schimbare, să asigure că instituțiile publice servesc cetățeanul, servesc comunitatea, și tocmai de asta și partenerii de dezvoltare și toți actorii vizați de domeniul de politici publice, de problemele de comunitate, pun accent pe rolul societății civile. Astăzi, datorită recalibrării sau schimbării abordării partenerilor de dezvoltare, și aci Uniunea Europeană joacă un rol important, se oferă tot mai mult sprijin pentru consolidarea acestei părți a societății noastre, care pune accent nu doar pe consolidarea unor inițiative la nivel local și de comunitate, dar și pun un efort pentru a motiva și a abilită organizațiile nonguvernamentale locale să participe activ în viață publică, în viață comunității, în procesul de luare a deciziilor. În așa fel putem construi o societate mult mai sănătoasă.

Spunea-ți despre societate civila la nivel local. In ce stare este acum? Cum am putea sa o calificam? Anterior se discutau despre niște ONG-uri la nivel local, dar nu neapărat erau active.

În Republica Moldova, la moment, sunt peste zece mii ONG-uri și o bună parte din ele activează la nivel local. În același timp, realitatea este că majoritatea acestor organizații, într-adevăr nu sunt neapărat active, deoarece de-a lungul timpului s-a depus mai puțin efort în a consolida capacitățile lor instrucționale, în a finanța activitățile sale în așa fel încât acestea să fie durabile. De multe ori se întâmplă că anumite organizații care beneficiază de anumite grant-uri, spre finalizarea consumării grant-ului, nu   își continuă activitățile și așa este de fapt o provocare de baza. Iată de ce partenerii de dezvoltare pun accent foarte mare pe continuitatea finanțării și susțin inițiative care au acest element de durabilitate. Și noi, că și organizație care activăm mai mult la nivel central, la nivel de politici, înțelegem cât este de important să lucrăm și la nivel local. Anume din acest considerent, multe dintre activitățile noastre sunt concentrate spre consolidarea organizațiilor nonguvernamentale la nivel local, spre dezvoltarea spirtului civic la nivel de comunitate, spre dezvoltarea comunitară și este foarte important pentru cei care activează la nivel central, aici în Chișinău, să aibă mai multe activități înafara orașului. Până la urmă înțelegem că societatea are nevoie de actori activi. Suntem obișnuiți cu gândul că deciziile se iau la nivel central și comunitatea rămâne pe planul doi și atenția asupra societății la nivel local este mai mică. Astăzi lucrurile s-au inversat. Inclusiv, partenerii de dezvoltare și organizațiile internaționale care au acoperire națională, încearcă să includă în activitățile sale conceptul de capacitare și abilitare a organizațiilor locale, de implicare a parteneriatelor comune și astfel să aibă loc și un transfer de experiență și expertiză de la centru spre nivelul local. În țară, astăzi sun aproape 900 de primarii/localități. În fiecare dintre ele există comunități. Dincolo de organizațiile care se ocupă de politicile, există și un alt element important, care ține de dezvoltarea organizațiilor pentru a constitui la dezvoltarea con-comunității: diferite servicii sociale care pot fi prestate, participarea lor în dezvoltarea comunității, inclusiv prin inițiative de voluntariat etc. Este foarte important că să dezvoltăm acest spirit, fiindcă deciziile pot fi luate într-un mod mai sănătos, cu un anumit impact mai favorabil, dacă există impact și înțelegere din partea comunității, că ei au o voce importantă pe care ei pot să o promoveze și, în consecință să contribuie la schimbare.

Domnule Groza, în aceste vizite pe care le-ați avut în teritoriu cu IPRE, ați văzut oameni interesați de implicare lor în societate și politică? Știu ei ce presupune o societate sănătoasă, după cum spuneați mai devreme?

Eu cred că la nivel de instincte și realități care sunt la nivelul comunităților locale, precum și la nivel de provocări, spre exemplu nivelul demografic, pentru că mulți cetățeni pleacă din țară, oricum există o înțelegere mare în comunități la nivel local că este nevoie de implicare. Problema și provocare de baza este la nivel de instrumente și capacitate a organizațiilor de a realiza unele inițiative. De multe ori, totul se cramponează în fonduri. Nu toate organizațiile sunt instruite și au capacități suficiente de a accesa fonduri. De fapt, o bună parte din activitățile noastre sunt orientate pentru a abilită aceste organizații să creeze coaliții, să își organizeze lucrul, să poate accesa fonduri și a implementa activități în comun, și în același timp, să extindă experiență lor mai departe. Avem un proiect important la nivelul țării, Bugetul Meu, cu accent pe bugetarea participativă, pe care îl implementam împreună cu colegii noștri de la Expert Grup și Fundația Konrad Adenauer. Este un proiect cu susținerea Uniunii Europene și abordarea pe care o avem în acest proiect este de a identifica cinci parteneri regionali pe întreg teritoriul țării, sud, nord, centru, unitatea teritorial-autonomă Găgăuzia, încercăm să extindem activitățile în zona de securitate de lângă zona transnistreană, și lucrând cu acești parteneri regionali, încercăm să creăm la nivel local coaliții locale, cu participarea organizațiilor non-guvernamentale, a cetățenilor activi, care doresc să aibă o implicare mai activă cu autoritățile locale, o implicare mai activă în bugetarea locală, evaluarea bugetelor, identificarea necesitaților din comunitate, în așa fel încât bugetele primăriilor să răspundă exact necesităților pe care le are comunitatea acolo și împreună să lucreze în așa fel încât fondurile accesate să fie realizate împreună cu comunitățile. Este un exemplu cum prin implicare poți să asiguri și o anumită durabilitate. Chiar dacă proiectul nostru se finalizează, așteptarea noastră este că aceste coaliții locale care vor dezvoltă parteneriate cu actorii locali, vor crește înțelegerea asupra a tot ce înseamnă cooperarea cu societatea civilă la nivel local, și transferul de valoare adăugată. În așa fel, putem crea un anumit impact.

Scenariul pare unul optimist. Aveam în cap ideea unei societăți civile din alte state din uniunea Europeană, pentru că pare foarte modern și aproape de standardele Europene. Între timp, pe lângă ONG-uri, auzim tot mai mult și despre think tank-uri. Voiam să va întreb ce este un think tank și cum încearcă instituția dumneavoastră, de exemplu, să influențeze agenda publică prin aceste think tank-uri.

Think tank-urile sunt undeva la mijloc între organizațiile non-guvernamentale clasice care implică practic asociațiile publice cu participarea grupurilor de interes pe anumite domenii, doresc să se implice în realizarea unor anumite politici și activități, și comunități academice. Cumva ele sunt la mijloc și sunt practic niște centre de cercetare care pun accentul în special pe domeniul de politici publice pe diferite domenii, inclusiv o participare activă în domeniul de elaborare a politicilor publice, la nivel guvernamental, la nivel local, monitorizarea acestor politici, implicarea în dialog cu autoritățile și partenerii de dezvoltare. Acest format tripartit mizează pe o mai mare implicare a actorilor non-guvernamentali în soluționarea problemelor și realizarea unor obiective trasate la nivel național. Noi că și organizație, din start ne-am poziționat pe această nișă de ONG și motto-ul nostru de la bun început a fost de action tank, o combinare de cercetare, elaborare de politici, cu acțiune la nivel local. Pe de o parte, suntem o organizație foarte activă în tot ce ține de procesul de europenizarea a Republicii Moldova. Monitorizăm implementarea acordului de asociere, ne punem că și priorități domeniul de bună guvernare, justiție, domenii sectoriale, care implică anumite angajamente pe care le are Republica Moldova prin prisma acestui Acord de Asociere. Participăm și facilităm dialoguri structurale cu diferiți actori, la nivel central, pe de o parte, iar pe de altă parte avem elementul local de acțiune. Lucrăm cu comunitățile și partenerii locali, dezvoltăm capacitățile organizațiilor locale, dezvoltăm capacitățile tinerilor, abilitatea acestora de a fi activi la nivel de comunitate, de a fi critici, de a contribui și dezvoltăm acest spirit de apartenența la societate și motivăm să fie activi. Este un exemplu pozitiv din școli unde am dezvoltat în opt școli din țară cluburi de dezbatere. Cu ajutorul profesorilor, am contribuit la crearea de competențe pentru a dezbate politici și mai departe, strategiile câștigătoare ale acestor cluburi de dezbatere ale tinerilor, încercăm să le promovăm la nivel local. Prima experiență pe care am avut-o, cu tinerei de 13, 14, 15 ani, aveau anumite strategii care vizau domenii de interes pentru tineri. De exemplu, cum să nu îți murdărești pe timp de toamna ghetele până ajungi la școală, și inițiativa era pavarea trotuarelor până la școală. Exact această strategie implică anumite roluri pentru autoritatea locală și încercăm să conectăm tinerii cu primăriile, cu consiliile locale, unde acestea veneau și vorbeau despre necesităților lor și propuneau o strategie. Că și centru de cercetare în devenire, deoarece în Republica Moldova sunt foarte puține centre de cercetare care să acționeze conform standardelor europene, punem accent și pe abilitare și advocacy, nu doar chestiuni de cercetare și politici cum fac majoritatea. Ne propunem exact să contribuim la europenizarea Republicii Moldova printr-un rol mai activ al cetățenilor în procesul de luare a deciziilor. Săptămâna această am împlinit 5 ani și am reușit să realizăm peste 50 de inițiative, iarăși de la monitorizarea independentă a implementării acordului AA până la activități care implică lucrul cu autoritățile publice și partenerii de dezvoltare pentru a realiza politici publice foarte concrete. Un exemplu ar fi inițiativele din Chișinău din ultimii ani pentru elaborarea a peste 18 politici publice la nivel local și o bună parte din ele se implementează de către primăria Chișinău. Astfel de abordări care implică cercetare, elaborare de politici, monitorizare și pe de altă parte, abilitarea fie a autorităților locale, fie a organizațiilor neguvernamentale locale, asta practic ne reprezintă astăzi și dincolo de activitățile la nivel național și local, un accent aparte îl punem pe dezvoltarea partenerialelor cu colegii noștri din alte țări, din UE, țările Parteneriatului Estic etc. Am pus accent în ultimii ani pe practici de advocacy cu centre de cercetare renumite din Uniunea Europeană. Apropo, În luna mai, la Chișinău, vom găzdui o conferință regională împreună cu Chatham House, organizație cunoscută în UE și în lume, în general, unde vom avea colegi de pretutindeni, și vom pune în discuție subiecte legate de implicarea tinerilor în subiecte de promovarea politicilor și inițiativelor în Parteneriatul Estic. Recent, vinerea trecută, am inițiat o nouă activitate împreună cu Fundația Soros Moldova, și vom susține aceste activități prin continuitatea parteneriatelor cu mai multe centre de cercetare din UE și împreună vom încerca să identificăm soluții pentru diferite probleme cu care se confruntă Republica Moldova în relația cu UE, și in același timp să creștem nivelul de înțelegere al anumitor actori care activează in diferite țări UE a specificului realităților din RM. În așa fel se încearcă îmbunătățirea contactelor, parteneriatelor, și crearea de poduri între UE și RM, să venim cu inițiative de securizare a acestui proces de europenizare a Republici Moldova, una din misiunile principale IPRE, împreună cu promovarea valorilor de consolidarea a unei societăți democratice și moderne.

Am înțeles că este mai ușoară colaborarea cu ONG-urile din afară, dar voiam să va întreb cum colaborați cu instituțiile guvernamentale din Republica Moldova. Este mai ușor sau mai complicat?

În dependență de perioada și de necesități. Că și organizație, ne poziționăm pe concentrarea pe politici. Încercăm să abordăm probleme sistemice și să venim cu soluțiile noastre. Avem un obiectiv central în ce privește soluțiile pe care le găsim: să fie realizate. Realizarea lor se face de către autorități și, inclusiv, cu ajutorul partenerilor de dezvoltare. De aceea punem accent pe implicare în dialog cu autoritățile publice. Axându-ne pe europenizare, avem de exemplu un dialog foarte bun cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Ne axam pe anumite politici cu primăriile, la nivel local. Experiență noastră este foarte diferită. Cel puțin, încercăm să nu participăm la un exces de politizare a acestor politici. Obiectivul nostru este să fie realizat și contează să avem un partener credibil, deschis cu actorii care depind de realizarea acestor politici: partenerii de dezvoltare, ce vin cu inițiative și fonduri, și autoritățile publice, care trebuie să fie deschise față de parteneri. Astăzi, simțim o nevoie de deschidere din partea guvernului în cooperarea cu societatea civilă și centrele de cercetare. Din experiență mea, poziția pe care am avut-o lucrând în Ministerul de Externe, întotdeauna înțelegeam cât este de important pentru o instituție publică să fie deschisă pentru societate și colegii din societatea civilă. Este un câștig pentru ambele părți, atunci când și societatea civilă și autoritățile urmăresc același obiectiv, de a reuși să dezvoltăm o societate activă unde există instituții democratice, unde se respectă și se promovează valorile în care credem. Im momentul in care avem o suprapunere a acestor obiective, ne este mult mai ușor să cooperăm. Atunci când nu este deschidere și persoanele politice, mai ales, privesc societate civilă că un actor străin sau opoziție politică, mi se pare o abordare greșită. Avem interese comune spre asigurarea obiectivului de dezvoltare a Republicii Moldova, respectare a drepturilor omului și realizarea unei societății unde autoritățile servesc cetățenilor. Atunci când există această înțelegere, cooperarea este mult mai simplă. Atunci când lipsește, ne vine mai complicat să ne atingem obiectivele care urmăresc interesul public.

Rămâne să sperăm, să credem, dar și să facem ceva că societatea din Republica Moldova să fie mai bună și mai apropiată de standardele europene. Această a fost editat de astăzi a podcast-ului „Noi și Europa”.