Consolidarea flancului estic al NATO până în anul 2022

Anexarea ilegală a Crimeei de către Moscova și criza din Ucraina au determinat Alianța să suspende în aprilie 2014 cooperarea practică cu Federația Rusă. La summit-urile NATO de la Varșovia (iulie 2016) și Bruxelles (mai 2017 și iulie 2018), șefii de stat și de guvern din țările Alianței au decis prelungirea succesivă a acestei măsuri până când Rusia va reveni la respectarea principiilor și normelor de drept internațional. Ca răspuns la acțiunile Rusiei, NATO își întărește capacitatea de descurajare și apărare.

În același timp, aliații au convenit menținerea unor canale de discuție, în special prin Consiliul NATO-Rusia, pentru a contribui la evitarea riscurilor și la creșterea transparenței și a predictibilității între Rusia și NATO. Principalele teme abordate în cadrul Consiliului NATO-Rusia au vizat situația din Ucraina (aliații nu recunoșteau anexarea ilegală a Crimeei și, de asemenea, făceau apel la Rusia să pună în aplicare în totalitate acordurile de la Minsk), reducerea riscurilor în zona euro-atlantică, situația din Afganistan.

La summit-ul NATO de la Varșovia, din iulie 2016, șefii de stat și de guvern din statele Alianței, au reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a partenerilor estici, adoptând măsuri concrete de susținere pentru consolidarea capacității de apărare a acestora, într-un context de securitate din ce în ce mai complex. Totodată la Varșovia, pentru a liniști țările membre învecinate cu Rusia, care se simșeau mai vulnerabile după declanșarea conflictului ucrainean și anexarea Crimeii de către Moscova în martie 2014, NATO a decis desfășurarea a patru batalioane a câte aproximativ 1 000 de militari în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.

Urmare a demersurilor României, a fost consemnat în declarația summit-ului de la Varșovia angajamentul NATO pentru cooperarea cu Republica Moldova în vederea susținerii unui viitor stabil, sigur și prosper pentru țara noastră, conform valorilor democratice europene.

Politica NATO privind flancul estic în contextul agresiunii ruse în Ucraina

În scurt timp după invazia Federației Ruse în Ucraina, liderii NATO, reuniți la Bruxelles (în martie 2022), au convenit să întărească flancul estic ca urmare a războiului Rusiei în Ucraina. S-a decis că patru noi grupuri de luptă vor fi trimise în România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria. Statele NATO au convenit să consolideze apărarea pe flancul estic prin activarea planurilor de apărare ale Alianței, ce presupun desfășurarea elementelor Forței de Răspuns a NATO și plasarea a 40 000 de militari pe flancul estic.

În același timp, într-o declarație categorică, aliații NATO au cerut Rusiei să se retragă din Ucraina. Poziția NATO a fost că invazia rusă în Ucraina este cea mai mare amenințare la adresa securității din ultimele decenii și a susținut poporul ucrainean în lupta pentru libertatea și viitorul său democratic. În declarația comună a liderilor NATO, la Bruxelles, din martie 2022 se arată că alianța își va îmbunătăți pregătirea și gradul de pregătire pentru amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare pentru a asigura securitatea și apărarea tuturor aliaților NATO în toate domeniile.

În noul Concept Strategic al NATO, adoptat la summit-ul de la Madrid din iunie 2022 este clar stipulat că „Federația Rusă este cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității aliaților și a păcii și stabilității în zona euroatlantică” și că NATO „va continua să răspundă amenințărilor și acțiunilor ostile rusești într-un mod concertat și responsabil”. Tot la summit-ul de la Madrid, aliații au luat decizia de a înființa forțe de luptă suplimentare robuste pe flancul estic al NATO, care să fie ridicate de la nivelul actual de batalion la cel de brigadă.

La reuniunea NATO a miniștrilor de Externe din noiembrie 2022 de la București au fost discutate subiectele acordării de ajutoare pentru Ucraina și de descurajare a Rusiei pe flancul estic al NATO. La invitația ministrului român de Externe de atunci, Bogdan Aurescu, aliații și-au declarat sprijinul pentru flancul estic al NATO și pentru regiunea Mării Negre, care a devenit un punct central al activităților NATO după atacul Rusiei asupra Ucrainei.

Summit-ul NATO de la Vilnius din iulie 2023 a reconfirmat deciziile summit-ului de la Madrid din iunie 2022 privind sporirea prezenței militare NATO  pe întreg flancul estic. La Vilnius NATO a aprobat o nouă generație de planuri de apărare, denumite generic „planuri regionale de apărare”, prin intermediul cărora țările NATO vor putea pune la dispoziția comandanților alianței aproximativ 300 000 de militari, bine echipați și pregătiți, gata să intervină în caz de necesitate. Unul dintre aceste planuri se referă la zona Mării Negre și a Mării Mediterane.

Concluzii

Invadarea Ucrainei de către Rusia a dus la schimbarea de către NATO a politicelor sale de securitate referitoare la zona bazinului Mării Negre. Prin deciziile summit-ului NATO de la Madrid din iunie 2022, Alianța Nord-Atlantică a plasat regiunea Mării Negre în centrul preocupărilor NATO. Noul Concept Strategic NATO adoptat la Madrid în mod realist a consemnat situația că Rusia este amenințarea principală la adresa Alianței Nord-Atlantice, precum și menționarea importanței strategice a regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică. NATO a luat câteva decizii privind consolidarea și apărarea pe flancul estic, în măsură să răspundă situației de securitate regionale actuale la Marea Neagră. Un rol major în promovarea politicii de securitate pe flancul estic al NATO îi revine României, care este interesată de asigurarea unei prezențe aliate întărite în bazinul Mării Negre, cu alocări de forțe, echipamente și capabilități.