Conform prevederilor respectivei legi poloneze, adoptată în februarie, magistrații care contestă legalitatea reformelor judiciare ori numirea vreunui alt magistrat riscă sancțiuni ce pot merge până la excluderea din sistem. Magistrații vor fi de asemenea obligați să-și informeze superiorii cu privire le orice apartenență a lor în trecut la un partid politic, precum și cu privire la orice activitate a lor în cadrul unor ONG-uri ori pe social media.

Executivul comunitar a deschis în aprilie o procedură de infringement privind această lege și acum a transmis Varșoviei un aviz motivat, a doua etapă a procedurii. Bruxelles-ul consideră că reformele judiciare implementate de guvernul polonez pot fi folosite de politicieni pentru a controla hotărârile judecătorești, în timp ce executivul polonez susține că aceste reforme sunt necesare pentru modernizarea sistemului judiciar și acuză Comisia Europeană că face evaluări mai degrabă politice decât juridice.

Comisia Europeană a lansat împotriva Poloniei mai multe proceduri de infringement pe tema justiției și a activat de asemenea articolul 7 din Tratatul UE, care în etapa finală poate conduce la pierderea dreptului de vot în Consiliul UE, sancțiune ce necesită însă un vot unanim din partea tuturor celorlalte state membre ale UE, iar Ungaria, supusă și ea mai multor proceduri de acest fel și activării aceluiași articol, a promis că se va opune.

Guvernul ungar a primit vineri o scrisoare de punere în întârziere din partea Comisiei Europene pentru regulile de azil aplicate în contextul pandemiei de COVID-19. Conform acestor reguli, migranții care doresc să ceară azil în Ungaria trebuie mai întâi să obțină din partea unei ambasade ungare un permis special de intrare, dispoziție considerată de Bruxelles drept ''o restricție ilegală de acces la procedurile de azil''.

Nu este prima dată când Ungaria intră în conflict cu Comisia Europeană pe tema migranților. Aceasta din urmă a sesizat în iulie Curtea de Justiție a UE pentru legislația ungară ce incriminează activitățile de susținere a solicitanților de azil.

Executivul comunitar le-a dat celor două țări termen două luni pentru a lua măsurile adecvate. După emiterea avizului motivat rămas fără răspuns în acest termen, Comisia Europeană se poate adresa Curții de Justiție a UE.

Sursa:Agerpres