Mesajul a fost prezentat de consilierul de stat Raluca-Roxana Butnaru, în cadrul ceremoniei organizate la Templul Coral din București, transmite caleaeuropeana.ro.
Șeful statului a arătat că această zi este dedicată memoriei uneia dintre cele mai mari tragedii din istoria umanității și reprezintă un moment de reflecție asupra suferinței provocate de ideologiile totalitare. „Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este dedicată memoriei și reflecției asupra uneia dintre cele mai mari tragedii din istoria umanității. Este ziua în care omenirea își amintește de suferința imposibil de cuprins în cuvinte a semenilor”, a declarat președintele.
Nicușor Dan a amintit că regimul nazist a ucis șase milioane de evrei, alături de alte categorii de victime, și că eliberarea lagărului Auschwitz-Birkenau a scos la iveală consecințele devastatoare ale urii antisemite.
„Regimul nazist a sacrificat pe altarul urii rasiale șase milioane de evrei, alături de numeroase alte victime considerate nedemne de dreptul fundamental la viață de către ideologia totalitară a urii”, a afirmat președintele, adăugând că „această comemorare ne amintește, într-un mod dureros, cât de prețioase sunt libertatea, demnitatea umană și garantarea drepturilor fundamentale, precum și importanța de a le apăra cu orice preț”.
În mesajul său, șeful statului a avertizat asupra riscurilor estompării memoriei colective și a ascensiunii mișcărilor extremiste în contextul actual.
„Istoria ne cheamă astăzi să o revizităm pentru a-i înțelege mai bine lecțiile, nu ca un exercițiu abstract, ci ca o datorie de conștiință”, a spus Nicușor Dan, subliniind că „comemorarea victimelor Holocaustului devine cu atât mai relevantă într-o lume în care memoria colectivă pare să se estompeze, iar mișcările extremiste sunt în ascensiune”.
Președintele a reamintit că se împlinesc 81 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și de la încetarea Holocaustului și a evidențiat necesitatea asumării lecțiilor istoriei.
„Cum a fost posibil un asemenea abis moral în Europa secolului XX și ce trebuie să facem pentru a ne asigura ca o asemenea tragedie să nu se mai repete niciodată?”, sunt întrebările care, potrivit acestuia, au stat la baza construirii unei Europe unite, „sub semnul democrației, al demnității recâștigate și al speranței”.
Nicușor Dan a subliniat că România continuă acest parcurs alături de celelalte state europene, prin educarea tinerilor și prin combaterea fermă a extremismului. „România continuă pe acest drum alături de națiunile europene, participând la efortul de conștientizare a tragediei Holocaustului prin educarea tinerilor și condamnarea mișcărilor extremiste, a tentativelor de denigrare a Holocaustului și de rescriere falsă a istoriei”, a declarat președintele.
El a atras atenția că trecutul dictaturii antonesciene nu trebuie uitat și că societatea are responsabilitatea de a sancționa reapariția ideologiilor criminale. „Acel trecut întunecat al regimului de dictatură antonescian nu trebuie făcut uitat, ca și cum nu s-ar fi întâmplat”, a afirmat Nicușor Dan, adăugând că „avem capacitatea de a discerne și de a sancționa, legal, reactivarea unor simboluri, gesturi, fapte și ideologii răspunzătoare de moartea atâtor oameni nevinovați”.
În final, șeful statului a adus un omagiu victimelor Holocaustului și Pogromului legionar antievreiesc din București și a subliniat datoria fiecărei generații de a combate antisemitismul și uitarea. „Fiecare generație are datoria să rămână lucidă în fața derapajelor tiranice ale puterii, să condamne antisemitismul în toate formele sale, să denunțe indiferența și lașitatea, să refuze complicitatea la rău, să împiedice uitarea”, a spus președintele României, încheind mesajul cu apelul „Niciodată din nou” și cu urarea „Fie memoria lor, a tuturor victimelor Holocaustului, binecuvântată”.
