Ziarul Național reține demisia președintelui Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică din Parlamentul R. Moldova, Roman Boțan. Acesta nu a fost de acord să semneze și să prezinte raportul Comisiei la proiectul de lege privind sistemul național de pașapoarte și cetățenie. Potrivit deputatului, faptul că prin acest proiect este extins numărul străinilor care pot obține cetățenia R. Moldova poate pune în pericol securitatea statului.

„Anterior se vorbea de până la 5 000 de persoane care pot obține cetățenia R. Moldova dacă fac investiții aici. Acum e vorba de zeci de mii. Persoanele acestea obțin și drepturi politice pentru un anumit preț. Acest proiect de lege poate pune în pericol securitatea statului”, a subliniat Roman Boțan.

„Dodon deschide larg ușa vânătorilor ruși de criptomonede în Transnistria, titrează Evenimentul Zilei care preia o analiză Karadeniz Press. Igor Dodon și omul de afaceri rus Igor Ceaika, fiul procurorului general al Rusiei, Iuri Ceaika, au discutat, joi, la un forum economic de la Sankt-Petersburg, despre posibilitatea venirii investitorilor ruși în R. Moldova. Dodon și Ceaika au mai discutat anterior pe aceste subiecte, iar Ceaika s-a arătat foarte interesat de investiții în mine de producere a criptomonedelor Bitcoin în Transnistria.

Minarea bitcoin-ilor (criptomonedă) necesită o cantitate semnificativă de energie electrică. Astfel, dezvoltarea fermelor de minare a criptomonedelor este o afacere puțin profitabilă chiar și în Rusia, unde prețurile la energia electrică sunt de câteva ori mai mici decât în Moldova, scrie publicația, amintind că pentru energia electrică din Transnistria se folosește gaz rusesc important de la Gazprom, iar Rusia nu contorizează separat gazul pe care îl trimite în Transnistria de 26 de ani, astfel că factura moldovenilor la costul de gaz din Rusia a ajuns undeva la 6 miliarde de dolari, aproape cât întreg PIB-ul R. Moldova”, citim în EVZ.

În Ziarul de Gardă citiți despre  dosarul controversatului Ilan Șor, trimis pentru „judecare obiectivă și rapidă” la 168 de kilometri de Chișinău, dar care își ia vacanță pentru aproape trei luni.

Într-un interviu din Ziarul de Gardă, directorul editurii Cartier Gheorghe Erizanu vorbește despre scriitorii de la noi care le cântă în strună politicienilor, cum sunt negociate prețurile la cărți și care este implicarea statului în promovarea literaturii.

Într-un editorial publicat pe site-ul Cotidianul.md, istoricul Octavian Tâcu se referă la rolul cărturarilor în viața politică a națiunii. Autorul se întreabă „Ce-ar fi fost dacă un Ion Pelivan, un Vasile Stroescu, un Pantelimon Halippa, Ion Buzdugan, N. Alecsandri sau Vasile Cijevschi, cu toții intelectuali de marcă, școliți prin Europa și Rusia ar fi stat în turnul de fildeș al solitudinii creative, lăsând pe alții să facă politicile Basarabiei în anii 1917-1918?

Sau ce s-ar fi întâmplat dacă remarcabila generație intelectuală a anilor 1989-1991 (Gh. Ghimpu, I. Vatamanu, Gr. Vieru, V. Mândâcanu, Al. Moșanu, D. Matcovschi, I. Ungureanu, etc ) n-ar fi organizat mișcarea de renaștere națională, din care a rezultat independența celui de-al doilea stat românesc.

În ambele cazuri răspunsul este același – am fi rămas și acum parte a lumii euro-asiatice, fără a putea vreodată să mai aspirăm la ideea de a reveni în spațiul civilizațional românesc și european. Între națiune și cărturar este o legătură vitală, tot așa cum există compatibilitate între spirit și națiune, cărturar și politică. Prin neglijența acestei axiome, întâmplate și din vina intelectualilor, am ajuns ca în loc de Dabija, Cimpoi, Matcovschi, Vieru, Vatamanu, să-l avem în politică pe Dodon, Plahotniuc, Șor, Filat, Țuțu și „Borsetka”, conchide autorul.