A fost un antemergător care a dorit sincer desprinderea Rep. Moldova de Rusia este de părere analistul Nicolae Negru potrivit căruia  Mircea Snegur a fost înlăturat în cele din urmă de la putere de Moscova pentru viziunile sale democratice și naționale.

„Lipsa de experiență, desigur că, s-a făcut văzută în activitatea lui, dar a dorit sincer să desprindă Rep. Moldova de Rusia, de Uniunea Sovietică.  A fost supus presiunilor din foarte multe părți. Până la urmă a și căzut, în 1996 a suferit înfrângere în alegeri pentru că Rusia a început să pună în funcțiune pârghii de înlăturare de la putere a celora care au contribuit cel mai mult la declararea independenți, consolidarea suveranității. A avut o soartă asemănătoare ca cea a lui  Stanislav Petrovici Șușkevici în Belarus și a lui Leonid Kravciuk în Ucraina”, a spus Nicolae Negru.

În momentul critic din august 1989, din postura de președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești, Mircea Snegur a acceptat să susțină proiectul de lege care conferea limbii române dreptul de limbă oficială și revenirea la drapelul tricolor.

A candidat ca independent în alegerile prezidențiale de la 8 decembrie 1991. Neavând oponenți, el a câștigat cu un procent de 98,17% din voturi.

În decembrie același an, Mircea Snegur a semnat, fără acordul Parlamentului, actul controversat prin care Republica Moldova a intră, ca stat membru în Comunitatea Statelor Independente (CSI).

Semnarea intrării în CSI a fost făcută sub presiune, consideră analistul Nicolae Negru.

„Această semnare de revenire în spațiul CSI a făcut-o sub presiunea partidului său, așa-zisa fracțiune a agrarienilor.  Anumite confruntări politice de pe scena noastră îl determinau pe el să țină cont de agrarieni, foștii nomenclaturiști, care se pronunțau împotriva apropierii de România, de exemplu. Până la urmă el a depășit această etapă, pe care o putem numi, a slăbiciunilor”, a punctat analistul.

La 21 iulie 1992 Mircea Snegur  a semnat, alături de președintele Rusiei de atunci Boris Elțin, acordul de încetare a focului în războiul de pe Nistru, care a făcut peste 300 de morți și aproape 400 de răniți, acțiune care i-a adus o serie de critici din partea unor combatanți și a unei părți a societății civile.