Observatori de la Comrat au afirmat pentru Radio Chișinău că Adunarea Populară a Găgăuziei este dominată de sentimente profunde pro-ruse, iar declarația este o continuare a retoricii elitei politice găgăuze de acum opt ani, care, prin plebiscite locale – considerate ilegale de Chișinău – în care populația a denunțat cursul pro-european și a optat pentru vectorul eurasiatic. Comentatorul de la Comrat, Mihail Serkeli, spune că documentul este unul ambiguu, în situația în care în care Rusia nu-și atinge obiectivele în războiul din Ucraina.

„Această declarație, dacă ați observat, este ambiguă. Nu se spune clar ceva, lasă loc pentru interpretări. Consider că acest lucru se întâmplă din simplul fapt că pentru ei nu este clar cu ce se va termina războiul din Ucraina. Ei înțeleg că Rusia nu-și atinge scopul strategic în acest război. (...) Ei amenință Chișinăul, dar, în același timp, eu nu înțeleg ce solicită ei. Sunt foarte precauți, nu sunt atât de radicali cum a fost asta în 2014”, consideră Mihail Serkeli. 

La rândul său, comentatorul politic Nicolae Negru spune că dincolo de faptul că este o acțiune politică, declarația deputaților găgăuzi promovează, între altele, separatismul încurajat de Moscova.

„E o acțiune pur politică, o acțiune, care, desigur, e făcută în interesul anumitor forțe politice. (...) Sunt nuanțe separatiste acolo privitor la asigurarea independenței politice și economice a autonomiei găgăuze. E o declarație directă de separatism. (...) E în continuarea acelor acțiuni separatiste și cunoaștem deja că aceste acțiuni au fost stimulate de Kremlin. Știm că până și discursurile bașcanului autonomiei sunt redactate la Kremlin”, a menționat Nicolae Negru. 

Observatorii de la Comrat susțin că unii consilieri ai actualul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Konstantinov, sunt exponenți ai separatismului găgăuz din anii 90, printre aceștia numărându-se și Ivan Burgudji.

Autoritățile de la Chișinău nu au comentat declarația de la Comrat.