”PD și PSRM – o familie tradițională” – își intitulează Vlad Țurcanu un editorial în Cotidianul.md. Potrivit autorului, ”ambele formațiuni sunt ca două lipitori pe corpul republicii, pe care au supt-o de resursele și energiile pe care le-au acumulat alții (…) Neavând un proiect de țară, PD și PSRM se vor vedea nevoite, probabil, să recurgă la practica veche și verificată de a inventa diverse himere cu care să amăgească sau să sperie populația. Recentul marș „pentru familia tradițională” face parte din scenariu, al cărui rost adevărat este distragerea opiniei publice de la mizele politice adevărate și canalizarea emoțiilor negative ale publicului către figuri închipuite. Stârnind fobii și ațâțându-i pe oameni unii împotriva altora, cei doi complici politici încearcă din răsputeri să întoarcă privirile societății de la lipsa lor de substanță și goliciunea lor ideologică. (…) Cu cât mai intens și mai îndelungat vor impune ei societății teme provinciale, fără orizont, cu atât mai izolată va fi Republica Moldova de procesele moderne din regiune și de pe continent. Bombardat în fiecare zi de televiziunile de partid cu gunoi informațional, publicul nu reușește să se smulgă din această strânsoare sufocantă care-i îngrădește accesul către lumea civilizată și prosperă”, conchide Vlad Țurcanu.

Adevărul îl citează pe fostul președinte al României, Traian Băsescu, președinte de onoare al Partidului Mișcarea Populară, venit la Chișinău pentru campanie electorală la alegerile europarlamentare, care afirmă că: ”Viața de tipul celei pe care o duc cetățenii din Uniunea Europeană nu poate să apară în Republica Moldova decât prin unire cu România și nu prin intrare în Uniunea Europeană, care nu se poate produce”. Traian Băsescu a menționat că România a oferit o sută de milioane de euro pentru a renova școli și grădinițe, dar și pentru multe alte proiecte. A fost flexibilizat procesul de redobândire a cetățeniei române, iar astăzi aproape un milion de cetățeni români cu acte în regulă sunt aici în Republica Moldova. Potrivit lui, pe când România a reușit să fructifice oportunitățile oferite de UE, Republica Moldova a eșuat în privința atragerii de fonduri pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor ei, mai notează Adevărul.

Nicolae Negru remarcă în Ziarul Național că ne aflăm în ultima săptămână de campanie pentru alegerile europarlamentare. ”Pironiți asupra scenei locale, tot așteptând politicienii să tragă o linie și să apară cei care își vor asuma guvernarea Republicii Moldova în următorii patru ani, riscăm să ratăm un eveniment extrem de important, formarea noului Parlament European, de care va depinde funcționarea de mai departe a UE, relațiile ei cu statele vecine”. Autorul îi îndeamnă pe cetățenii moldoveni ce dețin și pașapoarte românești să participe la scrutinul europarlamentar. ”Degeaba ne declarăm unioniști, dacă nu ne implicăm în viața României, nu ne pasă de soarta ei, stăm în continuare izolați dincoace de Prut, dacă nu „interacționăm”, nu punem umărul în măsura posibilităților la acțiunile importante care ne privesc direct. Am avut ocazia să-i vedem la Chișinău pe liderii principalelor partide de peste Prut, ceea ce e o confirmare în plus că votul nostru e necesar, contează”, subliniază Nicolae Negru.

TV 8 amintește că astăzi se fac exact două luni de la prima ședință a Parlamentului Republicii Moldova nou-ales, care nu este deocamdată funcțional, or, acea ședință, de pe 21 martie, a fost și ultima ședință a noii componențe a Legislativului. Prima ședință a noului Parlament a fost convocată de președintele Igor Dodon și a fost prezidată de către Eduard Smirnov, deputat din Partidul Socialiștilor (PSRM), care este decanul de vârstă a Parlamentului. Atunci, au fost constituite trei fracțiuni parlamentare: PD, PSRM și PP ȘOR. Celelalte două fracțiuni acre fac Blocul ACUM, PPPDA și PAS, au fost constituite peste câteva zile. Ședința de pe 21 martie a fost amânată din motiv că partidele care au acces în Parlament nu au reușit să creeze o majoritate parlamentară și respectiv să aleagă conducerea Legislativului, iar ulterior să investească un nou Guvern, mai notează TV 8.

Moldova.org publică un reportaj despre ”Transnistria văzută prin ochii tinerilor săi”. Reporterii au stat de vorbă cu Anya, care are 28 de ani și de câțiva ani organizează Festivalul de film documentar „Chesnok” în Tiraspol și cu Ilya, în vârsta de 17 ani, care este în ultimul său an de școală. ”Ilya visează să călătorească, să vadă lumea. Planifică să ajungă în Tbilisi pentru început. De fapt, după cum afirmă tinerii, orice om care-și dorește să obțină o diplomă de studii superioare, dar și cunoștințe, se simte obligat să plece din Transnistria. Dacă rămâi pe loc, nu prea ai unde obține studii de calitate. Totuși, unii din cei plecați se întorc. Anya zice cu zâmbet că asta e situația ei. Îi plac locurile natale și dorește să facă ceva bun pentru acest teritoriu și oamenii care locuiesc aici. „Aproape nu se pune problema de a pleca sau de a rămâne: dacă ești un om învățat, pur și simplu nu vei avea ce face aici. Dacă n-ai plecat, înseamnă că n-ai făcut ceva cum trebuie.”, mai afirmă tinerii, care subliniază că în regiunea transnistreană ”izolarea se simte acut”, iar ”atitudinea autorităților față de inițiativele tinerilor este una de ignorare”.