„Cine a câștigat alegerile? - o problemă analizată de Nicolae Negru în Ziarul Național. Autorul constată că din februarie până în octombrie, și partidele puterii, și cele din opoziție au pierdut, zeci de mii de votanți, chiar dacă pretind că sunt în câștig. Alegerile locale, se știe, reflectă în linii generale tendințele votului politic și le poate servi unor politicieni raționali drept oglindă. Se pare însă că narcisismul îi împiedică pe politicienii de pe Bâc să-și vadă chipul real. Politicienii triumfă, chiar dacă participarea la alegeri e în declin vizibil (de la 49,32%, în 2015, la 41,68%, în 2019). Optimismul guvernanților se bazează pe faptul că PSRM și ACUM continuă să fie cele mai cotate formațiuni, pe când opoziția se bucură că baza electorală a puterii s-a redus considerabil. Pentru un observator obiectiv, rezultatele votului spun că majoritatea alegătorilor se mai află în așteptare, sceptici, pesimiști, că actualii guvernanți nu au reușit deocamdată să-i convingă că sunt altfel decât predecesorii lor, că s-a votat fără entuziasm, mai mult din inerție, fiindcă cei de la putere nu strălucesc, iar în opoziție nu există alții mai buni”, comentează Nicolae Negru în Ziarul Național.

Și editorialistul Ziarului de Gardă scrie că „politica moldovenească are nevoie de forțe și nume noi, mai ales din perspectiva prezidențialelor din 2020… Jurnalistul Petru Grozavu constată că deși la acest scrutin oamenii nu au venit siliți la vot, nu au fost plătiți, șantajați, amenințați, cu toată această libertate, participarea la vot a fost net inferioară localelor din 2015. Deși puterea s-a schimbat, preferințele electoratului rămân, deocamdată, fără schimbări: PSRM, PAS-PPDA (Blocul ACUM) și PDM. Tentativa unor formațiuni politice noi de a-și face drum la putere (Partidul Popular Românesc al lui Vlad Țurcanu, Uniunea Salvați Basarabia a lui Valeriu Munteanu, Partidul Unității Naționale al lui Anatol Șalaru (candidat Octavian Țîcu)), precum și a unor partide mai vechi, trecute prin mai multe depresii politice (Partidul Liberal al lui Dorin Chirtoacă și Partidul Liberal-Democrat al lui Tudor Deliu) nu a reușit. Prea în grabă lansările, ca să poți intra în grațiile electoratului. Moldova, însă, are nevoie de forțe și de nume noi, mai ales din perspectiva prezidențialelor din 2020. Până atunci, scrie autorul, avem de trecut, pe 3 noiembrie, prin turul doi al alegerilor locale. Importantă e fiecare primărie, dar lupta principală se va da pentru Chișinău între Andrei Năstase (Blocul ACUM) și Ion Ceban (PSRM). Dacă Năstase va merge la negocieri și înțelegeri cu partidele de dreapta, participante la scrutinul de duminică, rezerva sa voturi, la cele 31, 09%, pe care le are, e de 19-20%. Pentru Ceban, care a încheiat primul tur cu 40,19%, această rezervă, în principiu matematică, ca și în cazul lui Năstase, e în jur de doar 8%. Șansele pentru Năstase rămân, contează cum va „juca” în turul doi. Și cu cine va „juca”, scrie Ziarul de Gardă.

„Harta republicii se face din ce în ce mai roșie”… constată Vitalie Vovc, într-o sinteză pentru site-ul Deschide.md, după alegerile locale din 20 octombrie. Totodată, referindu-se la alegerile parlamentare în cele câteva circumscripții, autorul trage concluzia   că „Transnistria nu votează. Absența totală a alegătorilor din Transnistria nu este altceva decât o dovadă a faptului cât de departe suntem noi de orice fel de re-integrare. Dar și că scrutinul organizat în regiunea transnistreană este o dovadă clară despre ce anume s-a întâmplat la prezidențialele din 2016. Votul masiv al transnistrenilor de atunci nu a fost un „avânt democratic”, ci o operațiune bine coordonată de ingerință în treburile interne ale unui stat (eufemistic vorbind) și nu trebuie tratată din alt punct de vedere. Iată unde plâng dosarele despre „uzurpare a puterii de stat”! Alegerile prezindențiale din 2016 trebuiau invalidate!” Autorul mai constată și faptul că în diasporă, doar 9,6 mii de cetățeni au participat la vot, față de cei 64 de mii în februarie.

Cel puțin 9 actuali deputați vor fi nevoiți să aleagă dacă rămân în Parlament sau renunță la mandat, având în vedere că, la 20 octombrie curent, au obținut și calitatea de aleși locali – arată o analiză efectuată de TRIBUNA. Astfel, PSRM s-a ales cu 22 consilieri municipali în Chișinău, dintre aceștia doi sunt actuali deputați: Ion Ceban și Elena Hrenova, iar deputatul Alexandr Nesterovschi a fost ales consilier în consiliul mun. Bălți. Consilier în CMC a fost ales și actualul deputat democrat Vladimir Cebotari și deputatul independent, Octavian Țîcu. Ambii au candidat și pentru șefia capitalei. Și deputatul din fracțiunea Partidului Șor, Denis Ulanov, a acces în CMC și va trebui să aleagă funcția pe care o păstrează. Deputatele fracțiunii Partidului Șor, Marina Tauber și Reghina Apostolova au fost alese în funcția de consilieri municipali la Orhei. În aceeași situație este și deputatul Blocului ACUM, Petru Frunze, care a fost ales consilier raional în Ialoveni.