„Reziliența este unul dintre cele mai versatile și complexe concepte cu care se confruntă NATO. Într-o perioadă în care mediul nostru de securitate a devenit din ce în ce mai complex și mai amenințător, cu o dinamică îngrijorătoare în ceea ce privește evoluția și natura amenințărilor, creșterea rezilienței noastre pentru a ne pregăti mai bine capacitatea de a rezista și de a răspunde este un element central în activitatea Alianței. Fundamentele acestui principiu al rezilienței sunt consacrate în art. 1 alin. 3 din Tratatul de la Washington, care stipulează că: «Pentru a realiza mai eficient obiectivele prezentului tratat, părțile, separat și în comun, prin intermediul unui autoajutor continuu și eficient și al ajutorului reciproc, își vor menține și dezvolta capacitatea individuală și colectivă de a rezista unui atac armat»”, a spus premierul în discurs, potrivit G4Media.

Premierul a arătat că, în ultimii ani, acest concept a căpătat mai multă vizibilitate și tracțiune în cadrul NATO și a evoluat de la energie și schimbări climatice la gestionarea crizelor și răspunsul la amenințările hibride, cuprinzând o gamă largă de situații, de la nivel societal la nivel național și transnațional.

”Principiul-cheie este că reziliența națională și colectivă reprezintă o bază esențială pentru o descurajare și o apărare credibile și pentru îndeplinirea eficientă a sarcinilor principale ale Alianței. Considerăm că aceasta este vitală în eforturile de a proteja societățile, populațiile și valorile comune ale aliaților”, a afirmat Ciucă.

Premierul a menționat că în 2016, la Varșovia, a fost adoptat un angajament de consolidare a rezilienței împotriva întregului spectru de amenințări, inclusiv a amenințărilor hibride, din orice direcție. Acela a fost urmat, în 2021, de un angajament reînnoit privind reziliența, subliniind necesitatea unei abordări mai integrate și mai bine coordonate.

”Pe măsură ce nivelul de amenințare la adresa securității noastre a crescut, implicarea NATO în asigurarea rezilienței a crescut. În ultimii ani, Rusia și-a sporit asertivitatea, retorica distructivă și amenințările hibride, cu scopul de a schimba frontierele și de a reconfigura arhitectura de securitate în funcție de propriile interese. Anexarea ilegală a Crimeei, în 2014, a fost o dovadă clară a acestui comportament conflictual. Anul acesta am asistat la o evoluție negativă dramatică a acestei tendințe. La 24 februarie, Rusia a decis să atace un stat pașnic și independent, readucând, pentru prima dată după mulți ani, războiul pe continentul european. Astăzi, Rusia este, fără îndoială, cea mai gravă și directă amenințare la adresa securității euro-atlantice și, având în vedere evoluțiile actuale, va rămâne astfel pe termen lung”, a afirmat șeful Executivului.

Potrivit acestuia, ”confruntată cu această amenințare fără precedent, NATO a răspuns prompt și adecvat, printr-o abordare pe mai multe niveluri, urmărind consolidarea propriei reziliențe. Organizația noastră a făcut acest lucru prin consolidarea posturii de descurajare și de apărare a Alianței, prin acordarea de asistență partenerilor în consolidarea propriei reziliențe, precum și prin furnizarea unui răspuns cu spectru complet la toate amenințările și provocările viitoare, inclusiv cele cibernetice, hibride, energetice, CBRN, de dezinformare”.

”Această natură complexă și multifațetată a rezilienței și angajamentul ferm al Alianței de a continua să avanseze în această direcție au fost reconfirmate cu fermitate la Summitul de la Madrid din iunie 2022. Cu această ocazie, liderii aliați au subliniat că reziliența este o responsabilitate națională și un angajament colectiv. În acest fel, activitatea de consolidare a rezilienței va continua, inclusiv prin intermediul unor obiective și planuri de punere în aplicare elaborate la nivel național, ghidate de obiectivele elaborate de aliați împreună. Pentru perioada următoare, NATO va continua să își accelereze adaptarea în toate domeniile, sporindu-ne reziliența la amenințările cibernetice și hibride și consolidând interoperabilitatea, pe baza cooperării civilo-militare. Reziliența a devenit una dintre prioritățile atât ale organizațiilor internaționale, cât și ale guvernelor naționale. Provocările emergente ale lumii moderne înseamnă că reziliența trebuie să fie diversificată și consolidată”, a mai declarat premierul.

Nicolae Ciucă a menționat că în ultimii ani, România s-a adaptat la aceste nevoi de contracarare a numeroaselor amenințări hibride, nu doar prin elaborarea, anul trecut, a unui Plan Național de Redresare și Reziliență, ci și prin crearea de noi instituții și infrastructuri pentru a face față acestor provocări.

”E-ARC – Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență – face parte din această infrastructură. Inițiativa de a înființa și găzdui Centrul euro-atlantic pentru reziliență a apărut ca parte a răspunsului la evaluările NATO, UE și naționale privind necesitatea de a intensifica eforturile pentru a aborda în comun o gamă largă de provocări legate de amenințările hibride. În perioada relativ scurtă de la inaugurarea sa, găzduită de ministrul afacerilor externe la 31 mai 2021, în prezența președintelui României și a unor înalți oficiali din NATO și UE, E-ARC s-a dovedit a fi un partener valoros. România are o bună reputație în domeniul securității cibernetice, iar acest lucru a fost recunoscut în mod clar de către statele membre ale UE atunci când am câștigat licitația pentru găzduirea Centrului European de Competență în Securitate Cibernetică (ECCC) la București. Așadar, cu toții ne confruntăm cu vremuri tulburi, mai ales aici, în Flancul Estic și pe malul Mării Negre. Dar eforturile noastre naționale individuale, combinate cu cele ale aliaților și partenerilor noștri, ne-ar ajuta să îmbunătățim reziliența și să ne protejăm populația și teritoriile, fie că este vorba de cele naționale, europene sau NATO”, a declarat premierul în final.

Prima ediție a Forumului euro-atlantic pentru reziliență, organizat la București, cu peste 1500 de participanți, se bucură de prezența a peste 50 de speakeri din România, Statele Unite, Franța, Germania, Spania, Italia, Portugalia, Turcia, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ucraina, Republica Moldova, Estonia, Suedia, Finlanda, Israel, Republica Coreea si Serbia.

Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență s-a înființat pe 31 mai 2021 și este condus din martie 2022 de Ovidiu Raețchi. Inițiativa României privind înființarea și găzduirea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență a survenit în contextul în care evaluările naționale, dar și ale NATO și UE relevă necesitatea intensificării eforturilor comune pentru gestionarea eficientă a unui spectru tot mai amplu de provocări. Astfel, acest proiect reprezintă o inițiativă concretă și strategică a României, care contribuie la întărirea rezilienței NATO, UE și a statelor membre, precum și a statelor partenere. Prin înființarea și operaționalizarea rapidă a Centrului, țara noastră devine pol de excelență și un furnizor de expertiză pentru statele membre NATO și UE, respectiv pentru parteneri ai celor două organizații, în domeniul rezilienței. Totodată, expertiza asigurată de Centru vine în sprijinul instituțiilor românești, în domenii de relevanță.