În centrul criticilor se află temerea că Berna a fost complice, cel puțin în mod tacit, a unor activități care umbresc reputația internațională a țării, gazdă a numeroase instituții ale ONU și organizații precum Crucea Roșie internațională.

„Buna Elveție, neutră, nealiniată, găzduia o cvasi-agenție de servicii de informații aliate”, dezvăluie miercuri La Tribune de Geneve într-un editorial, estimând drept „foarte probabil” ca „Elveția oficială” să fi „închis ochii” la aceasta, în numele neutralității sale, scrie Agerpres.

Potrivit unei anchete desfășurate de Washington Post, televiziunea germană ZDF și radioteleviziunea elvețiană SRF, serviciile secrete americane au cumpărat în 1970 societatea elvețiană Crypto AG, lider pe piața mașinilor portabile de criptare, pentru a desfășura împreună cu Germania ample activități de interceptare de comunicații confidențiale.

Cele două agenții „au trucat echipamentele societății, pentru a sparge ușor codurile pe care țările (clienții) le foloseau pentru a trimite mesaje criptate”, potrivit anchetei publicate marți.

Astfel, au putut fi adunate informații prețioase în timpul unor crize majore, cum au fost luarea de ostatici de la ambasada SUA din Teheran în 1979, Războiul Malvinelor (Conflictul Falkland) dintre Argentina și Marea Britanie sau asasinatele politice din America Latină.

Ministrul Apărării din Elveția: Evenimentele sunt vechi și greu de interpretat

Guvernul elvețian a reacționat afirmând că a numit la 15 ianuarie un jurist pentru a desfășura „o anchetă” asupra subiectului și „a clarifica lucrurile”. Raportul acestuia ar urma să fie predat Ministerului elvețian al Apărării în iunie. Însă, guvernul a subliniat de asemenea dificultatea sarcinii, faptele fiind unele vechi, iar Crypto AG având în prezent alt proprietar.

„Evenimentele despre care este vorba au început în anii 1945 și sunt dificil de reconstruit și interpretat astăzi”, a subliniat purtătoarea de cuvânt a Ministerului Apărării, Carolina Bohren.

Berna a anunțat de asemenea că a suspendat în decembrie licența generală pentru export acordată societăților care i-au succedat Crypto AG „până când vor fi efectuate clarificările ce se impun”.

Măsuri insuficiente, în opinia mai multor formațiuni politice, care cer o anchetă mai viguroasă decât „cercetările” anunțate de guvern.

Serviciile de informații elvețiene sunt „victimă sau complice"?, se întreabă Partidul Socialist pe Twitter, cerând „clarificări și o anchetă completă”.

Alte formațiuni - Verzii, Partidul Democrat-Creștin (PDC) - au cerut la rândul lor clarificări și au în vedere o comisie parlamentară.

Secția elvețiană a Amnesty International (AI) se întreabă de asemenea în legătură cu responsabilitatea autorităților elvețiene. „Ce știau serviciile secrete elvețiene și Consiliul Federal (guvernul) despre zborurile morții, tortura și disparițiile de sub dictatura militară din Argentina? Și ce au făcut ele cu aceste informații?", a notat AI pe Twitter.

Profund atașată neutralității sale, Elveția se ține la distanță de marile blocuri politice sau militare internaționale și nu a participat la niciunul dintre marile conflicte mondiale.

Însă mai multe cotidiane dezvăluie că buna reputație internațională elvețiană furniza o excelentă acoperire SUA și Germaniei pentru a organiza această operațiune de spionaj.

Potrivit publicației Tages-Anzeiger, „fie că este vorba despre incompetență, despre dorința de a acoperi agenți ai unor servicii secrete străine sau de a profita de pe urma descoperirilor lor, lucrurile trebuie clarificate”. „Este singura modalitate de a ieși din această încurcătură”, consideră publicația.

Sursa:Digi24