Discuțiile se vor axa în principal pe garanțiile de securitate pentru Ucraina pe calea aderării la Alianță și pentru evitarea unui nou conflict cu Rusia, transmite Agerpres.

„Trebuie să veghem ca istoria să nu se repete”, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg, în deschiderea reuniunii de la Oslo.

„De aceea, trebuie să instituim un cadru pentru a furniza Ucrainei garanții de securitate după sfârșitul războiului”, a arătat el.

Aș vrea să subliniez că toți Aliații sunt de acord că ușa NATO rămâne deschisă, așa cum am demonstrat cu Finlanda și Suedia. Și toți Aliații sunt de acord că Ucraina va deveni membru al Alianței. Și toți Aliații sunt de acord că revine Aliaților din NATO și Ucrainei să decidă când este timpul potrivit. Nu este treaba Moscovei să decidă în ce privește extinderea NATO', a declarat Stoltenberg, potrivit unui comunicat difuzat de serviciile NATO.

Am spus din prima zi ce vom face în ce privește sprijinirea Ucrainei, punerea de presiune asupra Rusiei și întărirea Alianței noastre. Am făcut ceea ce am spus. Vom continua să o facem', a spus secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, citat în același comunicat.

AFP amintește că președintele francez Emmanuel Macron a cerut miercuri 'garanții de securitate tangibile și credibile'.

Poziția SUA va fi capitală. Washingtonul refuză deocamdată ca NATO să acorde astfel de garanții de securitate Ucrainei, a explicat pentru AFP un ministru, sub rezerva anonimatului.

Astfel de garanții, ce constau în a afișa oficial sprijinul față de o țară în caz de agresiune, au fost oferite recent Suediei de mai multe state ale NATO, însă extinderea spre est, cu integrarea Ucrainei, îi divizează mai profund pe aliați.

'Trebuie să vedem ce pot oferi țările noastre, nu neapărat în cadrul NATO. Reflecția este în curs', a explicat la Oslo ministrul francez Catherine Colonna.

'Este important ca Ucraina să poată avea acces la echipamentele militare, la formările, dar și la sprijinul financiar. Trebuie să fie vorba despre garanții concrete', a insistat omologa sa canadiană Melanie Joly.

Riscurile sunt mari. 'NATO va avea 75 de ani și niciodată o țară în conflict armat nu a aderat, pentru că ar putea declanșa articolul 5 în ziua aderării sale și, în cazul Ucrainei, ar însemna război între NATO și Rusia', a arătat ministrul luxemburghez Jean Asselborn.

Fără consens, nu va exista o decizie, a reamintit secretarul general. Or, cu o lună înaintea summitului, niciun subiect nu este tranșat.

Așteptările Kievului sunt uriașe, iar președintele Volodimir Zelenski a spus că dorește 'un mesaj foarte clar' că Ucraina se va alătura Alianței 'după război'.

'La Vilnius, nu va exista, fără îndoială, o dată de calendar pentru aderare pentru că rămân încă multe lucruri de tranșat. Este vorba despre un drum cu etape și progrese treptate', a subliniat Catherine Colonna.

Potrivit lui Stoltenberg, 'nimeni nu este în măsură să vă spună exact care va fi decizia finală la summitul de la Vilnius cu privire la această chestiune'.

Norvegianul ajunge la finalul mandatului, prelungit deja de trei ori, ultima oară anul trecut după invazia rusă în Ucraina.

Succesorul său ar urma să fie tot un european, iar țările UE ar dori numirea unei femei din rândurile lor.

Președintele american Joe Biden, care va avea ultimul cuvânt, urmează să o primească pe 5 iunie pe șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, candidată potențială.

Cheltuielile militare ale țării de unde provine candidatul sunt un criteriu de selecție.

Aliații s-au angajat să aloce 2% din PIB în 2024, iar proiectul este ca acest procent să devină pragul minim.

Or, numai șapte state, printre care SUA, au atins acest obiectiv.

Danemarca, al cărei procent de 1,4% din PIB este departe de a respecta partea din efort cerută de Alianță, a anunțat în mod oportun în această săptămână o triplare a cheltuielilor militare la orizontul lui 2033.