Ce este războiul hibrid

Războiul hibrid este o formă de conflict care combină tactici convenționale și neconvenționale pentru a atinge obiective strategice. Acesta poate include o gamă largă de activități, de la atacuri cibernetice și campanii de dezinformare la războaie prin procură și terorism.

Războiul hibrid reprezintă o amenințare pentru statele membre NATO din mai multe motive. În primul rând, poate fi dificil să fie detectată  și să se atribuie responsabilitatea pentru aceste tipuri de atacuri, ceea ce face dificilă și o reacție eficientă. În al doilea rând, războiul hibrid caută să exploateze vulnerabilități  din societate, inclusiv diviziunile politice, instabilitatea economică și tulburările sociale. Războiul hibrid poate crea perturbări semnificative și poate submina coeziunea statelor membre NATO. În cele din urmă, războiul hibrid poate fi folosit pentru a atinge obiective strategice fără a recurge la o confruntare militară directă, ceea ce îl face o opțiune atractivă pentru adversarii care caută să își extindă influența sau să conteste ordinea internațională.

Tacticile hibride presupun utilizarea simultană și complementară a diferitor instrumente de putere și influență, atât de natură civilă (politică, economică, financiară, informațională etc.), cât și de natură militară. Scopul acțiunilor hibride este acela de a spori influența actorilor statali sau nonstatali mai slabi și revizioniști, care urmăresc astfel să divizeze și să își discrediteze adversarii pe care nu i-ar putea învinge într-un război clasic. În contextul de securitate actual, NATO, alături de UE, au utilizat termenul de amenințări hibride cu referire la campaniile de propagandă a islamiștilor din ISIS prin care stârneau teama cetățenilor europeni față de refugiați, dar mai ales la acțiunile desfășurate de Federația Rusă în spațiul euroatlantic, intensificate odată cu anexarea ilegală a Crimeii, în februarie 2014.

Abordarea NATO la amenințările hibride este reziliența și adaptabilitatea

Consolidarea rezilienței este un aspect fundamental al abordării NATO pentru a contracara războiul hibrid. Investind în reziliență, statele membre NATO sunt mai bine echipate pentru a rezista și a răspunde amenințărilor hibride. În plus, NATO recunoaște necesitatea adaptabilității în fața evoluției tacticilor de război hibrid și își revizuiește și actualizează în permanență strategiile pentru a face față provocărilor emergente. Alianța a lansat Angajamentul NATO privind apărarea cibernetică (Cyber Defence Pledge), prin care statele membre se angajează să își îmbunătățească apărarea cibernetică și să facă schimb de informații cu privire la amenințările cibernetice.

De asemenea, NATO accentuează importanța comunicării strategice în combaterea războiului hibrid. Adversarii folosesc adesea campanii de dezinformare pentru a manipula opinia publică și pentru a submina încrederea în instituțiile democratice. Pentru a contracara aceste eforturi și a promova informații exacte și fiabile, NATO a dezvoltat un cadru de comunicare strategică, care include eforturi pentru a îmbunătăți educația mediatică, pentru a se angaja cu platformele de socializare și pentru a contracara narațiunile de dezinformare.

Cooperarea și colaborarea pentru combaterea amenințărilor hibride

NATO recunoaște importanța cooperării și a colaborării în combaterea amenințărilor hibride. Alianța Nord-Atlantică colaborează îndeaproape cu organizații partenere, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite (ONU), Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și, în mod special, Uniunea Europeană, pentru a spori cooperarea în combaterea amenințărilor hibride.

NATO și UE au semnat o serie de acorduri pentru a spori cooperarea în domenii precum apărarea cibernetică, comunicarea strategică și gestionarea crizelor. Cele două organizații internaționale se angajează să coopereze pentru creșterea rezilienței prin analiza, prevenirea și identificarea timpurie a amenințărilor, schimbul de informații, inclusiv din domeniile de inteligență, comunicare strategică și răspuns.

Cooperarea NATO-UE se realizează și în cadrul Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride, înființat în 2017 la Helsinki, la inițiativa Finlandei. Scopul Centrului este de a sprijini eforturile statelor membre în combaterea amenințărilor hibride prin consolidarea capabilităților civile și militare, îmbunătățirea rezilienței statelor și instituțiilor acestora, aprofundarea cooperării NATO-UE în combaterea amenințărilor hibride, punerea în comun a expertizei practicienilor, reprezentanților mediului academic și mediului de afaceri cu statele membre și instituțiile acestora.

Concluzie

Abordarea cuprinzătoare și coordonată a NATO pentru contracararea amenințărilor războiului hibrid este esențială pentru protejarea securității și stabilității statelor sale membre, prin revizuirea și actualizarea continuă a strategiilor sale, NATO rămâne în prima linie a contracarării acestei provocări în evoluție. Analiza mediilor de securitate ale NATO, dar și ale UE, evidențiază potențarea riscurilor de campanii hibride în vecinătate, atât în zona Balcanilor de Vest, cât și în țările din Parteneriatul Estic, mai ales în contextul agresiunii ilegale și nejustificate a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Campaniile de dezinformare, precum și utilizarea altor instrumente civile și militare de influență malignă pentru discreditarea acțiunilor NATO și UE, afectează nu doar capacitatea de acțiune eficientă a celor două organizații, ci, mai ales, reziliența statală, economică și societală a țărilor din vecinătate, crescând astfel riscurile de securitate pentru întregul spațiu euroatlantic.