„Fac apel la toate părțile să dea dovadă de reținere și să evite violența”, a spus Stoltenberg.

Secretarul general al NATO l-a primit pe președintele sârb pentru discuții după ce, la sfârșitul lui iulie, o dispută privind plăcuțe de înmatriculare și documente de identitate a dus la ridicarea de baricade și la focuri de armă la frontiera Kosovo-Serbia.

KFOR, misiunea NATO de menținere a păcii în Kosovo, care numără în jur de 4.000 de oameni, a anunțat atunci că monitorizează situația îndeaproape și că este pregătită să intervină dacă stabilitatea este pusă în pericol.Deși a salutat ameliorarea situației, Stoltenberg a repetat că misiunea KFOR „va lua orice măsură este necesară pentru a asigura un mediu sigur și libertatea de mișcare pentru toți oamenii din Kosovo”.Orice astfel de decizie va fi proporțională pentru a reduce tensiunile, a spus Stoltenberg, subliniind că NATO, dacă va fi necesar, va desfășura forțe suplimentare acolo unde vor fi necesare.

„Avem acum o misiune semnificativă, o prezență militară în Kosovo apropiată de 4.000 de soldați. Dacă este necesar, vom muta forțe, le vom desfășura unde este nevoie de ele și ne vom spori prezența. Deja ne-am sporit prezența în nord. Suntem gata să facem mai mult", a spus Stoltenberg.După ce a discutat mai târziu cu premierul Kosovo, Albin Kurti, Stoltenberg a îndemnat ambele părți să-și rezolve divergențele prin discuțiile politice organizate de Uniunea Europeană.„Este o oportunitate pentru Kosovo să demonstreze că este un actor responsabil al comunității euro-atlantice", a spus Stoltenberg.Kurti a elogiat contribuția NATO la securitatea țării sale după întâlnirea sa cu Stoltenberg, reafirmând dorința Kosovo de a se alătura Alianței Nord-Atlantice.Kosovo, care are o populație formată predominat din etnici albanezi, și și-a declarat independența în 2008 față de Serbia.Serbia nu a recunoscut independența Kosovo și continuă să revendice acest teritoriu, notează DPA