Gavrilița a participat la forumul "Moldova-România: Capital Bridges", destinat promovării piețelor de capital, eveniment la care a fost prezent și premierul Nicolae Ciucă."Avem nevoie de o piață de capital mai activă și investiții internaționale. Dar înțelegem că o piață de capital adecvată are nevoie de participanți profesioniști, cum ar fi fondurile de pensii și fondurile de asigurare. De aceea, aș dori să invit fondurile de pensii românești să ia în considerare lansarea de produse de pensii private pentru cetățenii moldoveni și să ofere acces la investiții pe piețele financiare internaționale", a spus Gavrilița, care s-a adresat celor prezenți în limba engleză, transmite Agerpres.

Ea a menționat că Republica Moldova, deși cu o piață internă mică, reprezintă un punct de acces inclusiv la piața românească.

"Știu că pentru unele companii piața din Republica Moldova poate părea prea mică pentru a justifica o investiție. Cu toate acestea, având în vedere proximitatea culturală și lingvistică, multe companii moldovenești abordează piața din România ca pe o extensie a pieței lor interne. Din acest motiv, România este, de departe, cea mai mare piață de export pentru afacerile noastre. Atunci când vă gândiți la Republica Moldova, nu o priviți ca pe o piață mică, de mai puțin de trei milioane, ci mai degrabă ca pe un punct de acces la o piață combinată de peste 20 de milioane de potențiali consumatori", a afirmat premierul de la Chișinău.

Natalia Gavrilița a reamintit că, în urmă cu aproape trei luni, Republica Moldova a primit statutul de țară candidată la UE. Ea a subliniat că una dintre prioritățile sale în calitate de prim-ministru este să discute cu reprezentanții comunității de afaceri și să se asigure că opiniile lor nu sunt doar auzite, ci și luate în considerare pentru un "cadru de reglementare îmbunătățit", în care rolul statului este acela de a facilita activitatea economică.

"În acest scop, suntem într-un proces de simplificare a sistemului de taxare, reducând birocrația și accelerând transformarea digitală care va simplifica interacțiunea dintre cetățeni și companii, pe de o parte, și instituțiile statului, de cealaltă parte", a transmis premierul moldovean.

Gavrilița a vorbit și despre proiectele concrete care vizează facilitarea legăturilor economice dintre Republica Moldova și statele membre UE, via România.

"Având în vedere că rețelele logistice și de transport au trebuit să se adapteze la mediu regional aflat în schimbare, trebuie să lucrăm cu prietenii noștri din România pentru a ne asigura că infrastructura de frontieră este consolidată, dar și extinsă. De exemplu, prin construirea unui pod plutitor la Leova - Bumbăta, dar și prin a pregăti construirea podului care să lege Ungheni de partea românească a Prutului. De asemenea, am redeschis recent o fostă linie de cale ferată care să lege sudul Moldovei de Ucraina. (...) Eforturile noastre sunt menite să asigure că Republica Moldova poate furniza coridoare sigure și eficiente care permit fluxul bunurilor între regiune și restul lumii", a evidențiat șefa Guvernului de la Chișinău.

Ea a declarat că Republica Moldova are o bază macroeconomică solidă, invocând în acest sens faptul că, în 2021, PIB-ul s-a majorat cu 13,9%, o creștere mai mare decât a oricărei alte țări europene. Natalia Gavrilița a menționat că țara sa are un nivelul scăzut al datoriei publice în PIB, puțin peste 30%, "unul dintre cele mai scăzute din regiune". În 2022, rata de ocupare a forței de muncă a crescut cu 30.000. Totodată, în ultimele două decenii, leul moldovenesc a fost în general stabil, demonstrând o devalorizare anuală față de euro de mai puțin de 2% pe an, a completat Gavrilița.

"De la începutul mandatului nostru am subliniat că agenda noastră este una îndrăzneață. Suntem conștienți de faptul că nu ne permitem să vizăm creșteri modeste, cu o singură cifră, așa cum se întâmplă în cazul piețelor dezvoltate. Pentru a atinge, în cursul unei generații, nivelul PIB-ului mediu pe cap de locuitor din UE, economia trebuie să se dezvolte într-un ritm mai rapid, înregistrând chiar și creșteri de două cifre, scopul fiind acela de a dubla cel puțin PIB-ul real în fiecare deceniu. Înțelegem că, având o piață internă mai mică, trebuie să construim o economie deschisă, inovativă, care poate servi și ca platformă de export pentru investitori. Avem oportunități atractive în domenii precum IT, externalizarea proceselor de afaceri, energia verde, comerț electronic, cercetare și dezvoltare", a explicat Natalia Gavrilița.

Potrivit acesteia, sectorul bancar este unul competitiv și bine capitalizat, care "a cunoscut îmbunătățiri dramatice", dar mai este loc de îmbunătățiri.

"Una dintre prioritățile Guvernului actual este să dezvolte piața internă de capital, să lanseze noi instrumente financiare și să îmbunătățească accesul la piețele financiare internaționale. Suntem convinși că Bursa de Valori București și Autoritatea de Supraveghere Financiară sunt în măsură să ofere expertiza și sprijinul lor bursei din Moldova și Comisiei Naționale a Pieței Financiare", a mai evidențiat Gavrilița.