Născuți sub regim: Administrația separatistă impune „cetățenia” automată pentru nou-născuți (Revista Presei)
-
06 Noiembrie 2025 09:36
Republica Moldova se confruntă cu multiple provocări interne și externe, de la regimul separatist din Transnistria și politicile sale controversate privind „cetățenia” copiilor, până la parcursul european al țării și reformele necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană. În paralel, scena politică internă se concentrează pe legislație fiscală și pe tensiunile ideologice dintre partidele pro-europene și cele pro-ruse. Acestea sunt câteva din subiectele apărute în presa de astăzi.
Născuți sub regim: Administrația separatistă impune „cetățenia” automată pentru nou-născuți, relatează Zona de Securitate. În regiunea transnistreană a fost legalizată acordarea automată a așa-numitei „cetățenii” pentru copiii ai căror părinți dețin cel puțin un „pașaport” al autoproclamatei enclave, emis de structurile ilegale locale. Astfel, un copil, indiferent de locul nașterii – fie în enclavă, fie în afara ei – primește automat „cetățenia” autoproclamatei „rmn”. Așa-numitul „soviet suprem” de la Tiraspol a aprobat reglementări în acest sens contrar Declarației Universale a Drepturilor Omului, Convenției cu privire la Drepturile Copilului și Pactului Internațional privind Drepturile Civile și Politice. Sub sloganul „protecției copiilor”, regimul ilegal aplică niște „reguli” prin care apartenența la regiune este impusă de la naștere, fără a ține cont de voința familiei. Pentru Chișinău, noțiunea de „cetățenie al rmn” nu există. Republica Moldova nu recunoaște „documentele” emise de așa-numitele autorități de la Tiraspol. Din punctul de vedere al dreptului internațional, locuitorii acelei regiuni sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Publicația Zona de Securitate atenționează că grija declarată față de copii se transformă într-un mecanism de subordonare politică și izolare. Așa-numita „cetățenie” impusă de regimul separatist rămâne nulă din punct de vedere juridic. Ea nu oferă protecție, ci servește drept instrument de control, unde până și nașterea unui copil devine un act de apartenență la sistem, nu un drept recunoscut al persoanei.
Într-un interviu oferit Ziarului de Gardă înainte de a ajunge la Chișinău, Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a răspuns la mai multe întrebări care vizează parcursul european al țării. Ea vorbește despre fricile și falsurile care însoțesc procesul de aderare a R. Moldova la UE, despre numărul redus de femei din noul Guvern de la Chișinău și despre promisiunea guvernării de a duce țara în UE către 2030. Găsiți interviul integral la rubrica Exclusiv.
În contextul sperietorilor lansate în mediul online privind Planul de dezvoltare a Armatei Naționale „Forța-2035”, aprobat de președinta Maia Sandu la sfârșitul lunii octombrie, Ziarul de Gardă explică, la rubrica Realitatea, ce prevede decretul prezidențial.
Marta Kos, hotărâtă pentru o nouă extindere a UE”: Un deputat PAS explică la Jural.md de ce RM trebuie să prindă următorul val. Uniunea Europeană se pregătește pentru un nou val de extindere, motivat de considerente geopolitice, mai degrabă decât socio-economice, iar Republica Moldova trebuie să profite de fereastra de oportunitate deschisă în actualul mandat al Parlamentului European. Deputatul PAS, Marcel Spatari, a explicat la Jurnal TV că Bruxelles-ul resimte tot mai intens nevoia de a-și reafirma sensul și legitimitatea proiectului european, iar discuțiile despre „reunificarea Europei” domină tot mai mult agenda publică. În acest context, RM este chemată să accelereze reformele, pentru a se alătura statelor candidate care ar putea prinde valul de extindere până în 2030. Actualele circumstanțe în care urmează să se producă extinderea Uniunii Europene diferă semnificativ de cele din etapele anterioare. Noul val de aderări are o motivație predominant geopolitică, mai degrabă decât una economică sau socială. „Acum, discuția este despre fereastra de oportunitate, pentru că se pare că și Marta Kos, dar și toată Comisia Europeană, este foarte hotărâtă să aibă un nou val de extindere în mandatul acestui Parlament European. Întrebarea este care state vor prinde acest val de extindere. Și întrebarea este dacă Moldova poate prinde această fereastră de oportunitate. De ce ne grăbim atât de mult? Ca să reușim să intrăm în acest val de extindere”, a explicat Marcel Spatari.
Victoria Belous vrea să-și transforme discursul viral din parlament în legi fiscale. Ex-ministră a Finanțelor, devenită faimoasă după primul său discurs ca deputată PAS, a spus la Europa Liberă că vrea să transforme temele din luarea sa de cuvânt - în legi, pentru a împiedica ascunderea veniturilor și a strânge mai bine impozitele, inclusiv de la demnitari. „Când vrem să facem reforme, avem nevoie și de finanțare, dar totuși un număr foarte mare de cetățeni nu achită impozite și, din păcate, unii din ei au ajuns și în Parlament”, a mai spus Belous, care și-a criticat oponenții din Parlament că ar plăti prea puține impozite, primind „de la stat mai mult decât au achitat”.
Într-un editorial pentru Veridica, publicistul Nicolae Negru comentează declarațiile deputatei și liderei fracțiunii comuniste, Diana Caraman, care a spus că nu va mai vorbi „limba bunicii și străbunicii” sale, atâta timp cât aceasta va figura în Constituție ca limbă română, nu ca moldovenească. Cartea „patriotismului” e singura pe care mai pot miza partidele pro-ruse, observă autorul. Voronin, Dodon înțeleg prea bine că „dezvoltarea de mai departe a Republicii Moldova nu poate fi asigurată decât prin promovarea consecventă și ireversibilă a cursului strategic spre integrarea europeană...”, - la 24 martie 2005, deputații comuniști au semnat o declarație corespunzătoare a Parlamentului, amintește Nicolae Negru. Ceea ce le-a rămas partidelor pro-ruse e să suprasolicite coarda „patriotismului”. Așa se explică și puseul „patriotic” al deputatei comuniste. Cine spunea că „patriotismul” e ultimul refugiu al ticăloșilor? – întreabă retoric autorul.

