Născuți în R. Moldova, dedicați lui Putin. Ziarul de Gardă scrie despre militarii de rang înalt în armata rusă și susținători ai separatismului, originari din teritoriul actual al R. Moldova. S-au născut pe teritoriul actual al R. Moldova în perioada sovietică, dar au ajuns să conducă trupe militare ruse ori să ocupe funcții înalte la Moscova și în regiunile ucrainene ocupate de ruși. Unii dintre ei au luptat sau luptă pentru cauza lui Putin împotriva Ucrainei. Vocea propagandistică a Ministerului Apărării din Rusia, născută la Chișinău. „Mincinosul principal despre război”, așa l-a numit canalul ucrainean „Freedom”. Născut în 1966 în Chișinău, general-locotenentul Igor Konașenkov este o față arhicunoscută pentru cei care urmăresc războiul din Ucraina, el fiind oficialul prin care comunică Ministerul Apărării de la Moscova. A fost numit în 2017 de Vladimir Putin în funcția de șef al departamentului de informații și comunicații al Ministerului Apărării.

Unul dintre cei mai influenți generali ai lui Vladimir Putin implicați în invazia rusă din Ucraina, Nicolai Cioban, este născut în 1972 în satul Cazaclia din regiunea găgăuză a R. Moldova,. Deține gradul militar de general-maior și este adjunct al șefului de stat major al Forțelor Aeropurtate Ruse. Comandant al flotei ruse din Marea Neagră, omorât de ucraineni și „înviat” de ruși - amiralul Victor Sokolov, născut în 1962 în orașul Bender (Tighina), a fost comandant al flotei din Marea Neagră, fiind numit în această funcție în septembrie 2022 de către fostul ministru rus al Apărării, Serghei Șoigu. În septembrie 2023, Forțele Speciale ale Ucrainei au anunțat uciderea lui Sokolov în urma unui atac asupra sediului flotei ruse din portul Sevastopol al Crimeei. Separatiști din regiunea transnistreană, în funcții de conducere în regiunea Donbas. Mai mulți lideri puși de autoritățile ruse în funcții în regiunile separatiste din Ucraina își au originea din localități care acum se află sub controlul separatiștilor de la Tiraspol și chiar au avut funcții înalte în structurile din stânga Nistrului. pe larg citiți pe pagina Ziarul de Gardă.

Rețeaua FSB în politica de la Chișinău: Cum coordona un locotenent-colonel rus acțiunile a doi moldoveni pentru a influența alegerile, titrează Ziarul Național. Doi moldoveni, care dețin și cetățenia Federației Ruse, au fost implicați într-o operațiune complexă de influențare politică și socială în Republica Moldova, coordonată de ofițerii Serviciului Federal rus de Securitate (FSB). Este vorba despre Alexandr Ciuprin și Ludmila Corsun – ultima fiind pretendentă la funcția de președinte al R. Moldova în cadrul alegerilor din 2024. Potrivit informațiilor monitorizate și analizate de jurnaliștii Deschide.md, începând cu anul 2024, cei doi au întreprins multiple tentative de a se infiltra în proiecte politice, civice și culturale, cu scopul de a influența agenda publică și de a redistribui resursele de soft power rusesc. Activitatea lui Ciuprin și Corsun era coordonată direct de Vladimir Suhinin, ofițer în cadrul FSB, cu gradul de locotenent-colonel, care le dădea însărcinări clare privind pătrunderea în mediul politic, identificarea persoanelor influente și construirea unor rețele de loialitate. Strategia viza integrarea treptată în cercuri decizionale și poziționarea în proximitatea centrelor de putere.

Chișinăul va anula facilitățile fiscale pentru companiile din regiunea transnistreană și va introduce TVA la gaz. Zona de Securitate scrie că în Parlament a fost înregistrat un proiect de lege care prevede anularea treptată a facilităților fiscale pentru agenții economici din raioanele de est ale Republicii Moldova. Este vorba despre anularea prevederilor care permiteau aplicarea unui regim special de impozitare pentru operațiunile agenților economici din raioanele de est, inclusiv scutirea de facto de TVA și accize la importul anumitor categorii de bunuri. După intrarea în vigoare a modificărilor, TVA și accizele vor fi aplicate acestor operațiuni conform acelorași reguli ca și pe restul teritoriului țării. Autoritățile explică această măsură prin necesitatea de a asigura condiții egale de concurență și o povară fiscală echitabilă pentru toți antreprenorii. Modificări separate vizează livrările de gaze naturale. Proiectul de lege prevede anularea scutirii de TVA la importul și livrarea ulterioară a gazelor de la MoldovaGaz către Tiraspoltransgaz. Anterior, astfel de operațiuni erau scutite de impozit în cadrul regimului special.

Crearea unui fond de convergență este „cea mai reușită inițiativă” a Chișinăului din încercările de a soluționa problema transnistreană și pare a fi inspirată din experiența reunificării Germaniei, spun analiștii la Europa Liberă. La întâlnirea dintre reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului în procesul de reglementare transnistreană, care a avut loc vineri, la sediul OSCE de la Tiraspol, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a anunțat că autoritățile de la Chișinău vor crea, până la mijlocul lunii martie, un fond de convergență. Banii din acest fond special vor fi utilizați pentru proiecte sociale și de infrastructură, menite să reducă decalajele dintre cele două maluri ale Nistrului. Analistul politic Igor Boțan crede că autoritățile moldovene s-au inspirat din modelul german. „În Germania, când s-au pus bazele reunificării, s-a început cu fondul, pentru că era foarte clar că trebuie depășite decalajele dintre Germania Federală, care era super dezvoltată, și Germania Democratică, aflată sub conducerea unui regim totalitar comunist. Acel program a fost pentru 30 de ani, era vorba de 2 trilioane de mărci atunci, în anul 1990, când s-au pus bazele reintegrării, și acest mecanism a funcționat”, a explicat comentatorul. El bănuiește, de asemenea, că ideea a fost sugerată și de partenerii externi ai Republicii Moldova. „Faptul că există resurse interne poate fi un indicator pentru eventualii parteneri ai Republicii Moldova să verse și ei resurse în acest fond. Dar constituirea lui trebuie să fie însoțită și de alți pași, precum aceste întâlniri în formatul 1+1”, a spus Boțan. Analistul Nicolae Negru, anticipează că agenții economici din regiunea transnistreană se vor opune și vor spune că sunt taxați de două ori, plătind atât în bugetul Republicii Moldova, cât și în bugetul republicii nerecunoscute. „Fără steagul, fără sigla Republicii Moldova, ei nu ar putea exporta. Ei câștigă din faptul că se află în cadrul Republicii Moldova și nu sprijină statul Republica Moldova, dar plătesc administrației separatiste. Logica dictează acest pas [eliminarea scutirilor] și e de mirare că până acum nu s-a ajuns la această idee”, a mai spus Nicolae Negru.

Jurnal.md amintește că astăzi se împlinesc 34 de ani la Războiului de pe Nistru. Tragicul eveniment s-a declanșat pe 2 martie 1992, după ce președintele de atunci, Mircea Snegur, a autorizat o intervenție militară împotriva forțelor rebele care atacaseră posturile de poliție loiale Chișinăului de pe malul stâng al Nistrului. Inițial, pe 2 septembrie 1990, Tiraspolul a proclamat independența regiunii, iar doi ani mai târziu a început războiul. Efective ale gărzii transnistrene și unități de cazaci au atacat postul de poliție din Dubăsari. În acea perioadă Republica Moldova nu avea armată. Astfel, autoritățile de la Chișinău au ripostat cu forțe de polițiști. În conflict au fost implicați și militari ruși, Armata a 14-a, cu un efectiv de peste 6000 de soldați. La 21 iulie 1992, a fost semnat acordul de încetare a focului între ex-președintele Mircea Snegur și președintele de atunci al Rusiei, Boris Elțin. În timpul conflictului armat, cele mai grele lupte s-au dat la Dubăsari, Corjova, Coșnița, Cocieri, Roghi, Tighina și Varnița. Astăzi, în toată țara vor avea loc evenimente de cinstire a memoriei celor care și-au sacrificat viața pentru apărarea independenței și integrității Republicii Moldova.