Premierul armean Nikol Pașinian și președintele azer Ilham Aliev au avut o discuție "sinceră și productivă" sub medierea UE, la Bruxelles, a anunțat duminică președintele Consiliului European, Charles Michel.

"Liderii au convenit să facă să avanseze discuțiile asupra viitorului tratat de pace care reglementează relațiile interstatale între Armenia și Azerbaidjan", a precizat Michel într-un comunicat.

Negocierile vor începe "în săptămânile următoare", a precizat președintele Consiliului European, adăugând că el a subliniat în fața celor doi lideri importanța de a ține cont de "drepturile și securitatea populației armene din Karabah".

Va fi, de asemenea, "o reuniune a comisiilor frontaliere" în zilele următoare, ce va aborda problemele privind delimitarea frontierelor și "cel mai bun mod de a asigura o situație stabilă".

Regiunea Nagorno-Karabah, pe care Armenia și Azerbaidjan și-o dispută de treizeci de ani, a fost în 2020 miza unui război de șase săptămâni care s-a soldat cu peste 6.500 de morți, înainte ca un armistițiu să fie negociat de Rusia.

În cadrul acestui acord, Armenia a cedat bucăți întregi din teritoriile pe care le controla după un prim război victorios la începutul anilor 1990 și o forță de pace rusă de 2.000 de persoane a fost desfășurată în Nagorno-Karabah.

Acordul de încetare a focului, considerat de Armenia umilitor, a declanșat săptămâni de manifestații anti-guvernamentale, făcându-l pe Pașinian să convoace alegeri legislative anticipate care au fost câștigate în septembrie de partidul său Contract Civil.

Însă manifestații la care participă mii de persoane, la apelul opoziției, continuă în luna mai pentru a cere demisia lui Pașinian. Acestea sunt cele mai mari manifestații anti-guvernamentale de după alegerile din septembrie 2021.

O altă reuniune organizată de Uniunea Europeană (UE) între Aliev și Pașinian este prevăzută pentru iulie sau august, a detaliat președintele Consiliului European.

Separatiștii armeni din Nagorno Karabah s-au separat de Azerbaidjan în urma prăbușirii Uniunii Sovietice, în 1991. Conflictul care a rezultat a făcut circa 30.000 de morți.