Lumea aștepta vedetele din Uniunea Sovietică… În numai 20 de secunde, românca născută în Onești (de fapt, ironia sorții, orașul se numea Gheorgiu Gheorghiu Dej – statut impus la moartea liderului stalinist), fata subțire, longilină, aparent firavă, cu o gestică sinceră și expansivă, a oferit o evoluție perfectă; după o clipă… fără sfârșit, a apărut nota: 1.00; desigur, o ezitare înainte de a înțelege – calculatoarele nu erau programate pentru a afișa nota 10, puteau merge doar până la 9.95.

Sala izbucnise în ovații. Spectatorii prezenți în orașul canadian Montreal asistau la prima nota perfectă din istoria gimnasticii. Cinci zile, câte au urmat, Nadia obținea alte note de 10; rețeaua ABC i-a compus melodia Nadia’s Theme; jurnalistul Gilles Marcotte scria: „(…) în viitor, atunci când se va dori să se vorbească despre ceva frumos, emoționant, întruchipând perfecțiunea, ar trebui să se pronunțe … nadiesque”; acasă, succesul i-a adus distincția de „Erou al Muncii Socialiste”, fiind cea mai tânără româncă distinsă cu acest titlu.

Câștigătoare a 5 (cinci) medalii olimpice de aur, una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX și una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii – din toate timpurile, primul sportiv român inclus în memorialului „International Gymnastics Hall of Fame”, fiica lui Gheorghe și Ștefania-Alexandrina Comăneci (câteva surse susțin că s-ar fi născut… Anna Kemenes), botezată după Nadejda” („Speranță”)/eroină a unui film, a concurat pentru prima dată la nivel național în România, în 1970, ca membră a echipei orașului său.

La vârsta de 13 ani, primul succes major însemna câștigarea a trei medalii de aur la Campionatele Europene din 1975 (Skien, Norvegia) – Associated Press a numit-o „Atleta Anului”. Comăneci și-a apărat titlul european în 1977, dar echipa României a ieșit din competiție în finale, ca semn de protest (politic) împotriva arbitrajului. Mai târziu, a câștigat cel de-al treilea titlu european la individual compus (devenind primul sportiv din istoria gimnasticii care a reușit respectiva performanță). Spitalizată înainte de a participa la concursul mondial, a părăsit spitalul și a concurat, performanța conferind României prima medalie de aur în concursul pe echipe.

Deși dintr-o cu totul altă postură decât o făcuse la ediția canadiană (vârsta, destul de mare pentru gimnastică, începea să-și spună cuvântul, „focul nu mai ardea în ea”), Nadiei i-a fost dat să vadă spiritul olimpic scufundat de o corupție dezlănțuită; ziua de 24 iulie 1980 a rămas în istoria Jocurilor ca una în care s-a petrecut o nedreptate strigătoare la Cer; întrecerea a fost întreruptă timp de 28 de minute, scandalul a continuat și la festivatatea de premeiere, în fața unor spectatori implicați.

Cu toate că între 1984-1989, ca membru al Federației Române de Gimnastică, a ajutat la antrenarea juniorilor, frica soților Ceaușescu – ca Nadia să nu urmeze exemplul soților Károlyi și să fugă din țară – a făcut să-i fie refuzate multe participări la invitații externe; restricțiile impuse au făcut-o să se gândească tot mai mult la plecare; în noaptea de 27/28 noiembrie 1989 trecea ilegal granița româno-maghiară, solicitând apoi azil politic guvernului Statelor Unite; gestul dramatic a avut un efect important asupra opiniei publice, chiar asupra familiei conducătoare a României.

Nadia și-a petrecut următorii ani promovând linii vestimentare pentru gimnastică, lenjerie Jockey, echipament de aerobic și rochii de mireasă. În 1994, s-a întors în România (pentru prima dată de la plecare). În 1999, a devenit primul sportiv invitat să vorbească la Națiunile Unite, pentru a lansa Anul 2000, Anul Internațional al Voluntariatului; Nadia a creat o clinică de caritate în București pentru a ajuta copiii orfani din România; proprietar al Academiei de Gimnastică Bart Conne, Perfect 10 Production Company, a câtorva magazine de echipamente sportive, editor al Magazinului de Gimnastică Internațională, vicepreședinte al Consiliului Director al Special Olympics, Președinte Onorific al Federației Române de Gimnastică, Președinte Onorific al Comitetului Olimpic Român, Ambasadorul Sporturilor Românești, Vicepreședinte în Consiliul Director al Asociației Distrofiei Musculare, membră a Fundației Federației Internaționale de Gimnastică, distinsă de două ori cu Ordinul Olimpic/acordat de CIO, Comitetul de candidatură al orașului Los Angeles la organizarea Jocurilor Olimpice de vară din anul 2024 a inclus-o în comisia sportivilor, alături de legendarul atlet american Carl Lewis, de două foste glorii ale tenisului – Andre Agassi și Steffi Graf; în decembrie 2003 i-a fost publicată Scrisori către o tânără gimnastă…

În februarie 2016, Nadia Comăneci s-a reîntors în sala din Montreal, acolo unde, la Jocurile Olimpice din 1976, devenise prima gimnastă notată cu 10.

Sportul rămâne iubirea vieții sale. Și-a dorit să continue implicarea în promovarea sportului românesc, să dezvolte programe de atragere a cât mai multor copii.

Motto-ul Nadiei Comăneci? «Nu te ruga pentru o viață ușoară, roagă-te să fii puternică!»…

Studioul Radio Romania Iasi

Realizator: Nicolae Tomescu

Redactor-sef: Nicolae Tomescu

Editor/operator camera: Bogdan Zlei

Postprocesare sunet: Erika Engel, George Vanvu