Desemnarea candidaților la alegerile locale

Potrivit planului calendaristic al Comisiei Electorale Centrale (CEC), la 6 septembrie 2023 începe desemnarea oficială a candidaților pentru funcțiile de primari și consilieri locali la alegerile din 5 noiembrie. Pentru aceasta, la prima etapă a procesului electoral, partidele trebuie să convoace ședințele organelor abilitate în conformitate cu prevederile statutare pentru a desemna în mod oficial candidații. Legislația electorală prevede proceduri speciale și pentru desemnarea candidaților independenți pentru funcțiile de primari și consilieri.

A doua etapă, cea de înregistrare a concurenților electorali, începe imediat după constituirea și completarea cu personal a consiliilor electorale de nivelul II și I. CEC a constituit consiliile electorale de circumscripție de nivelul II (CECE-II) încă la 31 ianuarie. În conformitate cu prevederile noului Cod electoral, CECE-II activează permanent, însă componența lor se modifică înaintea fiecărui scrutin, cu excepția președinților, care sunt funcționari publici. Respectiv, componența CECE-II pentru alegerile din 5 noiembrie încă urmează a fi completată cu reprezentanții desemnați de instituțiile împuternicite – judecătoriile de circumscripții, consiliile raionale/municipale și cu reprezentanți desemnați de partidele parlamentare. Procesul de completare urmează să aibă loc până cel târziu la 19 septembrie. Respectiv, înregistrarea candidaților pentru funcțiile de consilieri raionali/municipii și primarii de Chișinău/Bălți va începe imediat după încheierea completării CECE-II și anunțarea înregistrării candidaților pentru consiliile raionale/municipale și primăriilor Chișinău și Bălți.

Cât privește activitatea consiliilor electorale de circumscripție de nivelul I (CECE-I) pentru administrarea alegerii consilierilor și primarilor orașelor, satelor/comunelor, acestea urmează încă să fie constituite de organul ierarhic superior – CECE-II. Procesul va dura până cel târziu la 29 septembrie, după ce va începe înregistrarea concurenților electorali. Deci, în următoarele 2-3 săptămâni partidele șu grupurile de inițiativă pentru susținerea candidaților independenți se vor afla în febra convocării organelor decizionale. La sfârșitul înregistrării candidaților vom putea judeca despre potențialul uman și organizatoric al partidelor, dar și despre ramificația branșelor teritoriale ale partidelor politice.

Cea de-a treia etapă a procesului electoral – campania electorală, va începe cu 30 de zile înainte de ziua votării, adică la 6 octombrie și se va termina pe 3 noiembrie, cu două zile înaintea scrutinului propriu-zis. Al doilea tur de scrutin pentru alegerea primarilor va avea loc pe 19 noiembrie. Atunci vom descoperi adevăratul potențial al partidelor – capacitatea administrativă și suportul cetățenilor pentru viitoarele bătălii electorale. Din acest punct de vedere, alegerile locale generale sunt cele mai importante pentru relevarea potențialului partidelor politice. Respectiv, rezultatele alegerilor locale pot servi drept punct de pornire pentru constituirea alianțelor în vederea eventualei participări comune la alegerile prezidențiale din 2024 și cele parlamentare din 2025.  

Efectele desemnării anticipate a candidaților

Vreo duzină de partide și-au desemnat sau anunțat anticipat candidații pentru funcția de primar general de Chișinău. Acest comportament relevă că Primăria capitalei este cel mai râvnit trofeu al alegerilor locale generale. De regulă, indiferent de tipul de alegeri, între intențiile declarate și desemnarea oficială a candidaților e un decalaj temporar considerabil. Decalajul este efectul dorinței de a satisface curiozitatea opiniei publice și necesitatea respectării prevederilor legale. Respectiv, partidele cu pretenții mai mari recurg la anticiparea desemnării candidaților pentru a-și demonstra pregătirea de a intra în competiția electorală.

Graba adesea are efecte adverse. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), de exemplu, și-a anunțat candidatul – Lilian Carp, la funcția de primar de Chișinău încă la 11 iunie. Deocamdată, nu este clar dacă CECE-II Chișinău va înregistra candidatul PAS, întrucât au fost încălcate termenele de desemnare a candidatului. Probabil, formalizarea deciziei de desemnare a candidatului va trebui să fie repetată, după începerea termenului stabilit de lege – 6 septembrie. Adică, decizia din 11 iunie ar trebui privită ca un fel de primary election.. Altminteri, nu este clar care este sensul impunerii prin lege a termenilor precise pentru desemnarea candidaților – cel mult cu 60 de zile înaintea alegerilor.  

Graba cu care PAS și-a etalat pregătirea de a intra în competiția electorală, oricum, i-a jucat festa. În primul rând, a ieșit la iveală că PAS, care deține majoritatea parlamentară și a votat noul Cod electoral nu prea înțelege ce a votat, iar dacă înțelege atunci nu respectă legile pe care le votează. E destul de grav, mai cu seamă că PAS a devenit prima formațiune sancționată pentru încălcarea prevederilor noului Cod electoral. La sesizarea oponenților politici, CEC a sancționat PAS pentru distribuirea pliantelor electorale ale candidatului desemnat cu încălcarea termenelor legale.

Nonșalanța arogantă a PAS a fost un semnal pentru alte partide pro-europene că formațiunea de guvernământ nici măcar nu are de gând să discute pe marginea unor strategii comune privind apropiata competiție electorală. Respectiv, nu este de mirare că un șir de partide pro-europene i-au răspuns PAS-ului pe potrivă, cu o serie de atacuri acide privind capacitatea de guvernare a PAS. Asta după ce startul fals a blocat pentru mai bine de o lună și jumătate activitatea publică a candidatul desemnat de PAS. Așa s-a confirmat o dată în plus – graba strică treaba. Doar era rațional ca partidele pro-europene, cel puțin, să ajungă la înțelegerea să nu se atace reciproc pentru a nu-și aduce prejudicii.

După exemplul PAS și alte partide pro-europene și-au anunțat candidații la funcția de primar de Chișinău. Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) și-a desemnat propriul candidat – Ion Bulgac, două săptămâni mai târziu, la 25 iunie. Platforma Demnitate și Adevăr (Platforma DA) și-a anunțat participarea la alegerile locale încă la 26 februarie, pentru a avea un pretext de a invita la dialog forțele politice pro-europene în vederea consolidării eforturilor comune. La 3 iulie Platforma DA a anunțat că a identificat un candidat susținut de societatea civilă și alte partide – Victor Chironda, fără să precizeze dacă acesta a fost desemnat oficial. Liderul Partidului Puterea Oamenilor (PPO), Ruslan Codreanu a reamintit opiniei publice, la 5 august, că va candida la funcția de primar de Chișinău, considerând probabil că opinia publică ar fi uitat că congresul PPO l-a desemnat încă la 22 octombrie 2022.

Agendei comune chiar îi lipsește o agendă comună

Mâncărimea pre-electorală, extrem de molipsitoare, a avut focare dispersate. Un focar de acest fel a izbucnit în cadrul Agendei comune a șapte partide, care la 11 octombrie 2022 s-au împreunat împotriva PAS. Primul partid din cadrul agendei comune, care la distanță de aproximativ o lună de la constituirea acesteia a ignorat presupusele eforturi comine a fost Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM). Peste aproximativ o lună după constituirea Agendei comune și cu aproximativ un an înaintea alegerilor locale, Consiliul Politic Național al formațiunii și-a desemnat candidatul la funcția de primar de Chișinău – Anatol Usatâi, la 13 noiembrie 2022.

Alte trei formațiuni, din cele șapte partide cu agendă comună, per total mai mult de jumătate, s-au grăbit și ele să-și anunțe sau să-și desemneze înainte de termen candidații la funcția de primar de Chișinău. Este vorba despre: Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic, l-a desemnat, la 9 august, în calitate de candidat pe Mihail Poleanschi; Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) l-a desemnat, la 6 august, pe Adrian Albu; Liderul Mișcării Alternativa Națională (MAN), Ion Ceban, și-a anunțat, la 25 august, candidatura pentru al doilea mandat de primar, desemnarea oficială urmând să aibă loc ulterior. Probabil, formațiunile Agendei comune se vor susține reciproc în cel de al doilea tur de scrutin, dacă va fi cazul.

Copii nerăbdători al locotenentului Schmidt

Câteva de partide politice care și-au anunțat anticipat candidații la funcția de primar de Chișinău sau chiar s-au lansat în campania pre-electorală sunt afiliate fugarului, escrocului Ilan Șor. Liderii acestor partide, alături de Ilan Șor, se comportă ca adevărați aventurieri de genul copiilor locotenentului Schmidt pentru a parveni și a se pricopsi cu bani din surse obscure. Aceste partide au făcut parte din așa-zisul Comitet al Salvării Naționale (CSN), constituit de ortacii șorlatani, având sarcina debarcării guvernării cu scopul preluării puterii politice. Respectiv, din CSN au făcut parte: Partidul Acasă Construim Europa (PACE), Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și Partidul Renaștere (PR).

PACE și-a anunțat desemnarea candidații pentru șase localități, încă la 17 martie. Pentru primăria Chișinău a fost desemnată Tatiana Bordeianu. Plenara Comitetului Central al PCRM a desemnat-o, la 30 august, în calitate de candidat pentru funcția de primar de Chișinău pe Diana Caraman. Partidul Renaștere încă nu și-a anunțat candidatul, dar a reușit să se manifeste, fiind obligat de CEC să-și întrerupă activitatea ilegală de distribuire a unor materiale informative fără indicarea parametrilor necesari și a sursei de finanțare. Poliția urmează să decidă în privința eventualelor sancțiuni administrative.

Copii locotenentului Schmidt și-ar trăda esența dacă nu s-ar înmulți necontrolat. La cohorta aliaților lui Șor din cadrul CSN, recent s-a alăturat și Partidul Ai Noștri, care este un fel de copie a mișcări putiniste “НАШИ”, promotoare a democrației suverane. Probabil, pentru a putea utiliza acronimul Partidului Șor – PȘ, Partidul Ai Noștri și-a schimbat recent denumirea în Partidul Șansa (PȘ). Acțiunea a fost precedată de o campaniei masivă de publicitate, însoțită de împânzirea spațiului public cu panouri cu inscripția ȘANSA. Respectiv, cetățenii curioși se întreabă care a fost sursa de finanțare a publicității. Vom afla oare din raporturile financiare la CEC?

Oportunități pentru apărătorii proprietății intelectuale

Dintre multiplele partide unioniste doar Partidul Liberal (PL) și-a anunțat anticipat candidatura pentru funcția de primar de Chișinău. La 24 iulie, în cadrul unei conferințe de presă, conducerea PL l-a prezentat pe Ion Purice în calitate de candidat la funcția de primar de Chișinău. Un alt partid, de curând unionist – PLDM, și-a manifestat în ajunul alegerilor locale hotărârea de a lupta împotriva furtului intelectual – ademenirea de către PAS a primarilor PLDM.

Este îmbucurător că demersul curajos în favoarea respectării proprietății intelectuale a PLDM a forțat partidul de guvernământ să adopte modificări la Codul Penal. Astfel, la 31 iulie 2023, Parlamentul a introdus în Cod Articolul 325¹. Coruperea politică activă, care prevede că  “Promisiunea, oferirea sau darea, personal sau prin mijlocitor, unei persoane publice în exercitarea mandatului, obținut în urma alegerilor, de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru a pleca din (a părăsi) o formațiune politică și/sau pentru a adera la o altă formațiune politică se pedepsește cu închisoare de până la 6 ani cu amendă în mărime de la 2000 la 4000 de unități convenționale, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 6000 la 10000 de unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

Este o șansă inedită pentru denunțarea în justiție a tuturor tentativelor relatate de convertire, corupere, de către PAS a primarilor PLDM, posibil și a altor partide. O acțiune de acest fel ar reprezenta o trambulină excelentă pentru liderul PLDM să revină în prim plan, candidând, la fel ca în 2007, pentru funcția de primar de Chișinău, cu lozinca: Stop, PAS! Start libertate și democrație! Doar toate partidele de opoziție sunt astăzi unite de acest scop comun, iar meritul consolidării îi revine indubitabil PLDM și liderului – Vlad Filat . În caz contrar, s-ar putea ca opinia publică să aibă senzația că asistă repetat la ceva similar scoaterii șobolanului din vizuină sau aruncarea în aer a întregii construcții politice. Curaj! Lucrurile trebuie făcute până la capăt. Ușile sunt deschide pentru revenirea în marea politică!

Concluzii  

Scrutinul din 5 noiembrie 2023 este primul desfășurat sub auspiciile noului Cod electoral. Modul în care se vor desfășura alegerile va reprezenta răspunsul la întrebarea despre îndeplinirea celei de-a două condiționalități din cele nouă pentru începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE – remedierea deficiențelor identificate de OSCE/ODIHR și de Consiliul Europei/Comisia de la Veneția.

În pofida multiplelor critici, CEC face față provocărilor și își onorează atribuțiile în mod exemplar. Toate deciziile CEC sunt absolut transparente, documentele adoptate sunt consultate public. În conformitate cu prevederile legislației privind transparența decizională, toate partidele și toți cei interesați sunt invitați la dezbaterile publice pentru a participa la elaborarea regulamentelor și instrucțiunilor prevăzute în mod expres de Codul electoral.

Deocamdată, a ieșit la iveală problema nesoluționată a desemnării premature a candidaților pentru funcția de primar de Chișinău. În acest context, nu este clar dacă consiliile electorale de circumscripție vor înregistra candidaților desemnați înaintea termenului prescris de lege sau nu, dispunând convocarea repetată a organelor de conducere a partidelor pentru desemnarea regulamentară a candidaților? Probabil, trebuie făcută o delimitate clară între anunțarea potențialilor candidați la funcții elective, care poate fi făcută oricând pentru potolirea interesului public, și desemnarea oficială de către organele de conducere ale partidelor. Altminteri, este profanată norma legală, care impune termenele de desemnare a candidaților.

Sursa IPN.