'În starea cea mai mare de degradare se afla la mormântul lui Samoilă Mârza, 'fotograful Unirii'. (...) Starea lui a fost jalnică. Nimeni din urmași, din familie nu s-a mai ocupat (de întreținerea mormântului - n.r.), iar la un moment dat era în pericol să fie vândut (locul de veci - n.r.)', a declarat, pentru AGERPRES, viceprimarul municipiului Alba Iulia Gabriel Pleșa.

De altfel, nici joi, la o săptămână de la 'Luminație', ritual prin care transilvănenii merg la mormintele celor dragi cu, în special, crizanteme și candele aprinse, nu părea, spre deosebire de mormintele din jur, că la Samoilă Mârza cineva ar fi aprins o lumânare sau că ar fi depus o floare.

Potrivit viceprimarului, crucea, pe care se găsește inscripția 'SAMOILĂ MÎRZA 1886 - 1967, Fotograful de la Marea Unire a României de la 1 Dec. 1918', dar și două fotografii, un portret al acestuia și una de la Adunarea de la Alba Iulia, era 'semiprăbușită'. 

El a menționat că, odată refăcut, va fi un monument funerar 'demn' de 'fotograful Unirii'.

'Este ridicat monumentul funerar, iar piatra funerară va fi refăcută', a precizat Gabriel Pleșa.

Deocamdată, firma angajată de Primăria Alba Iulia a finalizat monumentul de pe mormânt, realizat din marmură neagră, iar vechea piatră funerară a fost dată jos și lăsată pe un mormânt din apropiere. Potrivit celor susținute de viceprimar, pe noua cruce vor fi inscripționate toate cele cinci fotografii-document realizate de Samoilă Mârza în 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia, dar și un text care urmează să fie conceput în aceste zile.

Rămas în posteritate ca 'fotograful Unirii', Mârza a realizat cinci clișee care au imortalizat momente surprinse în timpul Marii Adunări Naționale din 1 Decembrie 1918. Pe lângă cele cinci fotografii, Samoilă Mârza a mai realizat trei cu consătenii săi din Galtiu. De asemenea, tot legat de Marea Unire sunt alte trei fotografii efectuate pe 14 noiembrie în curtea unei cazărmi din Viena, la slujba religioasă de sfințire a primului drapel tricolor al Consiliului Național Român Militar.

Un alt monument funerar restaurat de autoritățile din Alba Iulia în Anul Centenarului Marii Uniri este cel al lui Ioan Arion, împușcat în seara de 30 noiembrie 1918, în timp ce venea cu o delegație din satul său natal, Agriș, comuna Iara, din Cluj, pentru a participa la Marea Adunarea Națională. 

'La mormântul lui Arion a fost mai puțin de lucru. Monumentul nu era atât de degradat, dar am refăcut cavoul în sine. Placa e tot din marmură neagră. S-a păstrat crucea originală, făcută din marmură de Carrara, pusă imediat după funeralii. Am încadrat-o în noul monument funerar', a explicat viceprimarul.

Spre deosebire de mormântul 'fotografului Unirii', la cel al 'martirului Unirii' erau depuse joi flori și candele.

Ales de consătenii săi să poarte drapelul în drum spre Alba Iulia, Ioan Arion a murit cu tricolorul în mână, după ce a fost împușcat, potrivit presei vremii, de maghiari, care au tras asupra trenului care tocmai pleca din gara Teiuș. El a fost nimerit de două gloanțe, murind din cauza rănilor până când trenul a ajuns în Alba Iulia. 

A fost înmormântat în cimitirul din Alba Iulia în 2 decembrie, la ceremonialul funerar fiind prezente și diverse personalități. Chiar Samoilă Mârza a realizat atunci o fotografie cu sicriul deschis al lui Arion. Preotul din Alba Iulia care a oficiat slujba religioasă s-a preocupat apoi de ridicarea unui monument funerar pentru Arion.

Pe piatra funerară a acestuia este inscripționat 'Ioan Arion, din comuna Agriș - Iara, ucis mișelește de Garda Maghiară în Gara Teiuș în drumul spre Marea Adunare ținută în Alba-Iulia la 1 Decembrie 1918. Națiunea recunoscătoare'.

Potrivit viceprimarului Gabriel Pleșa, autoritățile locale intenționează să renoveze și cavoul în care se află osemintele primului primar român al orașului Alba Iulia, Camil Velican.

'În total, am alocat pentru restaurarea celor trei monumente funerare suma de 130.000 de lei', a precizat Pleșa. 
.
Deși are șase locuri, în cavoul familiei Velican se află doar osemintele lui, mort în 1937.

'Familia a fost prigonită după 1946, li s-a luat casa, iar soția sa, doamna Georgeta, a murit la Cluj, unde este înmormântată. Noi ne dorim ca în viitor să facem demersurile pentru reînhumarea sa la Alba Iulia, lângă soțul ei', a mai spus viceprimarul Pleșa.

Velican, de profesie avocat, a fost membru în Partidul Național Român, fiind cooptat în Consiliul Național Român. În această calitate a participat activ la pregătirile pentru Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918. Ca o recunoaștere a valorii lui organizatorice, Camil Velican a fost numit în data de 3 decembrie 1918 primar al orașului Alba Iulia, devenind totodată și primul primar român din Ardeal de după 1 Decembrie. Între 1922-1926 a ocupat funcția de prefect, calitate în care a organizat festivitățile Încoronării din octombrie 1922. A murit în 1937, la vârsta de 58 de ani.

După venirea regimului comunist la putere, soția sa, Georgeta, a fost persecutată și arestată. Casa i-a fost naționalizată în 1950, fiind evacuată din ea în patru ore. În 1952, i s-a impus domiciliu obligatoriu la Ocna Mureș. A decedat în 1968, în casa nepoatei din Cluj. A primit post mortem titlul de 'luptător pentru rezistența anticomunistă'. 

Autoritățile din Alba Iulia intenționează să includă cele trei morminte într-un posibil circuit turistic, ținând cont că accesul către acestea este și unul ușor.

sursa: AGERPRES