Presa de la Chișinău scrie în continuare despre discuțiile și negocierile sau lipsa acestora, în urma scrutinului parlamentar din 24 februarie.

Portalul Deschide a publicat un interviu cu liderul PD, Vladimir Plahotniuc, primul după alegerile parlamentare, cu declarații preluate de mai multe mass-media moldovene. În principal, liderul PD acuză Blocul ACUM de faptul că ar refuza să negocieze cu formațiunea pe care o reprezintă pentru a forma o majoritate parlamentară și că se va face, astfel, responsabil de declanșarea alegerilor aniticipate.  ”Cine încearcă să declanșeze anticipatele trebuie să se pregătească să răspundă nu doar pentru această decizie politică, dar să răspundă în fața cetățenilor și pentru efectele sociale negative care ar urma”, a declarat în interviu Vladimir Plahotniuc. El nu a dorit să ofere detalii despre faptul dacă se negociază sau nu și cu Partidul Socialiștilor. Potrivit lui, ”la baza negocierilor pentru formarea viitoarei alianțe trebuie să stea tematica socială (…), nu idei politice și vorbe goale”. Liderul PD, însă, evită să se pronunțe referitor la orientarea pro-europeană a Republicii Moldova și relațiile cu UE.

”Igor Munteanu consideră că propunerea PDM de a forma o coaliție cu Blocul ACUM înseamnă un scenariu extrem de prost pentru orice partid”, titrează Ziarul Național, care citează declarațiile acestuia făcute în cadrul emisiunii „Punctul pe azi” de la TVR Moldova. Potrivit lui, Blocul ACUM nu va face o coaliție nici cu PDM, nici cu PSRM. „Aceste două partide fac parte din faimosul binom. (…) Ceea ce se va întâmpla în următoarele zile sau săptămâni va fi doar o oficializare a mecanismelor de împărțire a rentelor dintre PSRM și PDM, ceea ce presupune că întreaga responsabilitate pentru toate erorile și eșecurile care urmează le aparține”, afirmă Igor Munteanu.

Cotidianul scrie că reprezentanții Comisiei Electorale Centrale (CEC) spun că nu pot sancționa Partidul Șor, care a primit bani de la mai multe companii care anul trecut au avut contracte cu statul, lucru interzis expres de legea electorală, apreciind că „vinovăția persoanei în săvârșirea unei contravenții nu pot fi întemeiate pe presupuneri”. Publicația face referire la o sesizare a candidatului Blocului ACUM, fostul liberal Valeriu Munteanu, care a trimis la CEC extrase din Registrul Buletinului de Achiziții Publice, din care se vede că banii primiți de la stat de mai multe companii, ar fi ajuns ulterior în visteria partidului condus de Ilan Șor, condamnat de prima instanță la șapte ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani.

Portalul Tribuna scrie că, deși unul din argumentele schimbării sistemului electoral a fost că în Legislativ vor veni oameni noi, delegați direct de către cetățeni, 43 dintre cei 101 de deputați aleși au mai fost parlamentari. ”Cel mai „longeviv” deputat este democratul Dumitru Diacov – al 21-ea an de mandat. El este urmat de democratul Vladimir Vitiuc, acesta fiind deputat din 2005 până în prezent. Socialistul Vladimir Țurcan are aproximativ 10 ani experiență în Legislativ, fiind deputat în perioadele 2001 – 2002, 2005 – 2010 și 2014 – prezent. Nouă ani de experiență parlamentară au socialista Zinaida Greceanîi și democratul Angel Agache, fiind deputați în perioada 2009 – prezent”, potrivit portalului Tribuna.

”Ce își dorește sudul Moldovei de la viitorii deputați”, au căutat să afle reporterii de la Moldova.org. Ei au ajuns în ziua alegerilor în mai multe localități din zona de sud, inclusiv la Taraclia, unde o fostă profesoară de limbă și literatură română, Maria Paslari, acum pensionară, le-a spus că niciun deputat nu trebuie să facă drumurile. „De asta este responsabilă puterea locală. Ei trebuie să lucreze ca un tot întreg, să lucreze într-o direcție, dar nu ca racul, broasca și știuca, inclusiv în parlament”, a subliniat pensionara.

”Cine și de ce vrea să deschidă din nou „cutia” găgăuză?”, se întreabă Europa Liberă, cu referire la un proiect de amendare a Constituției care prevede ieșirea autonomiei găgăuze din componența R. Moldova, în cazul în care aceasta își va pierde independența. Comentatorul Mihail Sirkeli, președinte al Centrului Piligrim-Demo din Comrat, subliniază că inițiativa ridică mai multe întrebări: ”de ce a fost publicată la scurt timp după alegeri și de ce nu are un autor?” Potrivit lui, ”cineva vrea să divizeze societatea și Găgăuzia în acest caz este folosită ca un instrument”. În opinia lui Sirkeli, această inițiativă ar veni din zona Partidului Democrat, în contextul discuțiilor despre o eventuală coalizare a PSRM cu Blocul ACUM.

Și, Ziarul de Gardă publică o investigație despre ”licitațiile penale” de la grădinițe. ”46 de percheziții. 30 de cauze penale. 23 de bănuiți. 17 persoane reținute. Interceptări telefonice, investigatori sub acoperire și nouă luni de investigații. Cu astfel de date demara în noiembrie 2016 scandalul penal privind licitațiile trucate în grădinițe și alimentele de o calitate îndoielnică care ajungeau pe masa copiilor. La mai bine de doi ani de atunci, trei persoane au fost scoase de sub urmărire penală, în privința a 11 persoane urmărirea penală încă nu e finalizată și doar 10 învinuiți sunt trimiși pe banca acuzaților. Cu sentințe s-au ales și mai puțini”, mai scrie ZdG.