Miza adevărată a congresului separatist de la Tiraspol. Op-Ed de Anatol Țăranu

  • 08 Martie 07:59
Miza adevărată a congresului separatist de la Tiraspol. Op-Ed de Anatol Țăranu

Pe 28 februarie, la Tiraspol, a avut loc așa-numitul congres al „deputaților” de toate nivelurile, la care se aștepta adoptarea unui apel către Rusia cu cererea de „acceptare a Transnistriei în componența Federației Ruse”. Această supoziție a fost lansată în spațiul public de activistul local Genadi Ciorba, imediat devenind deliciul presei locale, dar și celei internaționale. Nu se întâmplă foarte des ca evenimentele din Transnistria să ajungă la știri mondiale, totuși, exact așa s-a întâmplat în cazul când autoritățile separatiste de la Tiraspol au inițiat acest congres, invocând „presiunile din partea Republicii Moldova, încălcarea drepturilor și înrăutățirea situației socio-economice a Transnistriei”. Intriga situației i-a fost indusă de faptul că a doua zi, pe 29 februarie, președintele Rusiei Putin a articulat în Duma de Stat adresarea către națiune, în care se presupunea că va exista un răspuns la adresarea Tiraspolului. În realitate, în mai mult de două ore de cuvântare, Putin niciodată nu a pomenit nici despre Transnistria, nici despre Republica Moldova.

A fost o acțiune coordonată cu Moscova

Această ultimă constatare a servit ca motiv pentru concluzia multiplicată în presă despre lipsa concordanței între acțiunile inițiatorilor locali ai congresului de la Tiraspol cu curatorii de la Moscova. Însă o asemenea abordare a situației poate fi pardonabilă doar pentru persoane care dispun de o expertiză foarte aproximativă privind relația și dependența reală a regimului separatist transnistrean de Moscova. Realmente, convocarea congresului cu pricina nu avea cum să nu fie coordonată cu Moscova, tot așa cum rezultatele acestei întruniri a oficialităților separatiste de toate nivelele din Transnistria au fost cu siguranță contabilizate în contul unui plan amplu al Moscovei privind Republica Moldova.

În acest context este necesar de reținut că, după începerea războiului cu Ucraina, declarațiile conform cărora Moscova susține integritatea teritorială a Moldovei au dispărut din retorica oficială rusă. În schimb, Ministerul rus de Externe a început să vorbească despre faptul că 200 de mii de cetățeni ai Rusiei trăiesc în Transnistria și că Moscova este foarte preocupată de soarta lor și nu va permite ca acești cetățeni ruși „să devină victimele unei alte aventuri occidentale”.

Prima miză – păstrarea status qvo-ului

Iar dacă luăm suplimentar în considerare faptul că Transnistria separatistă a fost întotdeauna privită de autoritățile ruse ca o pârghie eficientă de influență asupra Chișinăului, atunci devine clar că recunoașterea independenței Transnistriei nu este utilă pentru Moscova, cu atât mai mult includerea acestei enclave în componența Rusiei. Regiunea transnistreană, a cărei populație este considerată a fi în mare parte pro-rusă, s-ar putea dovedi a fi o pondere serioasă care ar putea schimba echilibrul forțelor politice din Moldova. Dacă Transnistria va fi returnată Moldovei în condițiile unui statut special, va fi posibil să aducă la putere susținătorii relațiilor strânse cu Federația Rusă și, în același timp, să câștige oportunitatea de a menține acest curs pe un timp îndelungat. Deci, o miză a congresului a constituit-o necesitatea păstrării status-qvo-ului regiunii, pusă sub semnul întrebării de actualele politici ale Chișinăului.

A doua – spargerea cordonului de izolare internațională a Rusiei

O altă miză a congresului separatist a fost atenționarea factorului internațional asupra iminenții unei crize umanitare în regiune din cauza pretinsei blocade economice din partea Chișinăului. Un congres zgomotos, în care Chișinăul a fost aspru criticat și învinuit pentru toate necazurile transnistrene, a reprezentat o modalitate sigură de a reacționa la pașii Moldovei într-un mod care ar fi fost observat în exterior. Unul din obiectivele acestui congres l-a constituit necesitatea de a face jocul Moscovei, care depune multe eforturi pentru a relua formatul de negocieri „5+2” în problema transnistreană, în care Chișinău și Tiraspol sunt părțile de negociere, Rusia, Ucraina și OSCE sunt mediatori, iar SUA și UE sunt observatori, acest format fiind întrerupt încă din 2019. După începutul războiului în Ucraina, nu s-a mai vorbit despre repornirea acestui format, iar Kievul insistă că Moscova și-a pierdut dreptul de a participa la astfel de negocieri. Pe când Transnistria și Rusia spun că nu există alternativă la „5+2” și negocierile trebuie continuate, inclusiv pentru a evita acutizarea conflictului.

În condițiile când formatul „5+2” nu funcționează, Chișinăul ia acele decizii privind Transnistria pe care le consideră necesare. Nu numai Tiraspolului, ci și Moscovei nu îi place acest lucru. Dar și mai important pentru Moscova este reluarea formatului „5+2” din considerentul revenirii Rusiei în plan internațional la postura de mediator într-un conflict teritorial, fapt ce ar însemna spargerea cordunului izolării diplomatice a Moscovei, în care ea a nimerit din cauza agresiunii militare asupra Ucrainei. Defel întâmplător, șeful diplomației moscovite Serghei Lavrov a declarat recent la forumul diplomatic din Antalia cu privire la oprirea acțiunii formatului „5+2”:„Vom face totul pentru a inversa această tendință și a relua procesul politic”.

Chișinăul crede că se poate și fără participarea Rusiei

Războiul ruso-ucrainean a deschis oportunități aparte pentru autoritățile moldovenești, care se simt mai încrezătoare în relațiile cu Transnistria. Chișinăul crește treptat presiunea economică și juridică asupra Tiraspolului, arătând clar că diferendul transnistrean poate fi rezolvat fără negocieri în formatele create în trecut și care au adus doar la înghețarea conflictului. Tiraspolul încearcă să reziste în această situație nou creată apelând la sponsorul său principal, dar Moscova este blocată pe frontul ucrainean și nu poate să vină în ajutor nemijlocit.

Punând „presiune” economică pe Tiraspol, Chișinăul, pentru prima dată după decenii, a decis să schimbe regulile obișnuite ale jocului în problema transnistreană. La începutul anului 2023, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat amendamente care introduc pedepse penale pentru „separatism”. Aproape orice oficial transnistrean poate fi adus sub incidența noilor articole ale Codului Penal. Nu se știe nimic despre inițierea dosarelor pe aceste articole, dar există deja consecințe: oficialii transnistreni, în special primul eșalon, au început să evite deplasările pe teritoriul Moldovei controlat de autoritățile centrale.

La începutul anului 2024 a intrat în vigoare noul Cod Vamal al Moldovei, prevederile căruia au schimbat realitatea care exista de zeci de ani, când companiile transnistrene erau scutite de taxe pentru procedurile vamale la import/export. Acum ele trebuie să plătească taxe vamale la bugetul Republicii Moldova în rând cu toți agenții economici de pe malul drept. Între timp, planul de acțiune al Guvernului Republicii Moldova pentru 2024 include măsuri de interzicere a circulației automobilelor cu numere de înmatriculare transnistrene. La Tiraspol și mai mult sunt alarmați de perspectiva că Chișinăul va decide să perceapă TVA, tot așa cum și de introducerea de accize la combustibil, alcool și tutun.

Se pare că Chișinăul, fără să facă declarații zgomotoase, este înclinat să demonstreze că diferendul transnistrean poate fi rezolvat fără negocieri de reglementare cu participarea Rusiei. Această perspectivă nu are cum să fie pe placul Tiraspolului sau al Moscovei. Cu toate acestea, nu există multe opțiuni pentru a contracara politicile Chișinăului pe această dimensiune. Anterior, autoritățile transnistrene au folosit poziția duplicitară a Kievului, care în trecut deseori pactiza cu Moscova. Acum Chișinăul și Kievul sunt în aceeași echipă. Segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene a fost blocat încă de la începutul războiului, iar importul și exportul Transnistriei poate să se producă doar prin teritoriul controlat de autoritățile constituționale. Plus la toate, exporturile Transnistriei în proporție de peste 70% merg în principal către UE, astfel fluxurile sunt în mâna Chișinăului și a Uniunii Europene care îl susține.

Destabilizarea este miza finală

La dispoziția Tiraspolului și a Moscovei rămâne varianta de a declanșa o destabilizare a situației în zona de securitate a conflictului transnistrean, chiar punând la cale o provocare de ordin militar pe Nistru. Însă Ucraina, care are în spate o republică nerecunoscută cu contingent militar rus pe teritoriul său, ar putea răspunde drastic la o schimbare radicală a status quo-ului. Este improbabil ca Transnistria să poată rezista cu succes armatei ucrainene, iar Moscova nu va putea veni în ajutor neavând acces terestru spre această zonă. În plus, căderea regimului de la Tiraspol și lichidarea prezenței militare ruse în Transnistria ca rezultat al operațiunii militare a armatei ucrainene, ar produce o gravă lovitură de imagine pentru Putin și ar șterge efectele relativului succes al ofensivei armatei ruse pe frontul de est din Ucraina.

Nici Tiraspolul și nici Moscova nu pot ignora aceste riscuri, dar nici nu își pot permite să nu facă nimic ca răspuns. Cel mai probabil, Moscova și Tiraspolul vor încerca să escaladeze situația prin metodele războiului hibrid, folosind prilejul că în toamnă în Republica Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale. Ei vor încerca să prezinte autoritățile moldovenești, care își asumă meritul pentru menținerea păcii în țară pe fundalul războiului din Ucraina, că prin politicile lor în problema transnistreană pun în pericol liniștea și pacea în societatea moldovenească. Justificarea viitoarelor acțiuni destabilizatoare se pretează a fi adevărata miză a organizării recentului congres separatist de la Tiraspol. Înțelegerea acestui fapt servește ca un semnal la prudență pentru autoritățile de la Chișinău, care sunt obligate să întreprindă toate măsurile de rigoare pentru a contracara pericolul destabilizării societății moldovenești în perspectiva alegerilor prezidențiale.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Ascultă&Călătorește cu Andrei Mîțu
Meteo Chișinău
31,24
Cer senin
Umiditate:51 %
Vint:6,17 m/s
Fri
29
Sat
27
Sun
26
Mon
23
Tue
26
Arhivă Radio Chișinău