Înaltul oficial al NATO a organizat miercuri, după Consiliul NATO-Rusia, un briefing online pentru jurnaliștii români, prilej cu care a vorbit și despre domeniile în care Alianța își dorește să continue discuțiile cu Rusia, printre care a enumerat controlul armamentelor, transparența exercițiilor militare, dezarmarea și neproliferarea.

Întrebat dacă și România a cerut, ca Estonia, o întărire a prezenței NATO în țara noastră, Geoană a spus că “aliații din flancul estic au în continuare un interes legitim pentru a putea vedea întărită dimensiunea de apărare și descurajare”.

El a adăugat că dacă acțiunile Rusiei vor continua, atunci vor exista consecințe severe de natură economică, financiară, tehnologică, dar s-a referit și la “decizia naturală a NATO de a-și întări postura de apărare și descurajare pe întreg flancul estic, inclusiv în România și la Marea Neagră”.

“Suntem extrem de clari și de neechivoci în discuțiile noastre cu Federația Rusă că acțiuni agresive și mobilizarea de resurse militare neobișnuite și suspecte în jurul Ucrainei va avea consecințe”, a afirmat secretarul general adjunct al NATO.

El a spus că acest lucru este în atenția Alianței “și la Marea Neagră, și în zona Baltică dar în același timp vrem să dăm mereu o șansă dialogului și sperăm ca acest dialog de astăzi cu Federația Rusă să nu fie doar un eveniment singular, ci să permită o evoluție și discuții care să ducă la rezultate concrete”, potrivit Agerpres.

Geoană a precizat suplimentar că politica NATO față de Federația Rusă este extrem de clară și reuniunea Consiliului NATO-Rusia a fost expresia unei dimensiuni a acestei relații – dialogul.

“O altă dimensiune la fel de importantă este cea de apărare și descurajare. Și vreau să fac o precizare: NATO nu a avut o prezență militară pe teritoriul noilor aliați admiși în NATO după 1997 până în 2014, când Rusia a ocupat ilegal și anexat Crimeea și a început tensiunea din estul Ucrainei. Deci postură de apărare și descurajare, lucru pe care îl facem și vom continua să-l facem, în paralel cu un dialog pe care l-am reînceput astăzi și care sperăm să conducă către rezultate”, a mai spus Geoană, referindu-se la una dintre propunerile Rusiei din decembrie privind garanțiile de securitate pe care le dorește.

Întrebat dacă scutul de la Deveselu poate fi pus în discuție într-o eventuală negociere a unui acord privind controlul armamentului, Geoană a răspuns negativ.

“Partea rusă a ridicat în repetate rânduri, neîntemeiat, preocupări cu privire la destinația și sensul prezenței acestor instalații defensive pe teritoriul României și al Poloniei. Am repetat și astăzi prin vocea dnei (Wendy) Sherman (adjuncta secretarului de stat american – n.r.), am spus-o și noi la nivelul NATO, o spun și oficialii români și polonezi, aceste forme de apărare antirachetă pe teritoriul României și Poloniei sunt pur defensive, nu sunt intenționate și nu pot opera ca arme ofensive împotriva Federației Ruse și de aceea ele nu vor putea face parte dintr-un astfel de potențial acord”, a spus secretarul general adjunct al NATO.

El a subliniat că acesta este de fapt un “non-subiect”, este “mai degrabă un element de comunicare din partea Federației Ruse, decât un element de reală preocupare și aceste facilități vor continua să opereze pe teritoriul aliat”.