Până în  1989, regimul comunist a dezbinat aceeași cultură pe ambele maluri ale Prutului prin izolare, crearea unei realități paralele în raport cu restul lumii, definirea scriitorului făcându-se după un calapod cu false valori și discernământ cenzurat, a declarat scriitorul Mircea Cărtărescu la întâlnirea cu publicul de la Chișinău.

În acele condiții, Mircea Cărtărescu se declara optzecist, ca făcând parte dintr-o generație a unei revoluții literare de până în anul 1989. Poezia și proza pe care o scria, era fără nicio „pată de grăsime ideologizată”, după cum a declarat scriitorul.

„Noi am făcut altă revoluție petrecută în jurul anilor 80, și care era o revoluție culturală și literară. Noi am considerat că literatura  care se scria înaintea noastră, chiar și cu vârfurile ei, cu marii scriitori cunoscuți în acea vreme, nu era o literatură adevărat contemporană cu noi. Era o literatură rămasă în urmă. Și era și normal să fie așa. Pentru că România era o închisoare, era un loc izolat. Era în spatele cortinei de fier. Marele cărți care se scriau în acel moment în Italia, Franța, Germania, sau SUA, nu ajungeau în România. Noi nu știam ce se face dincolo, noi știam că se fac lucruri dincolo de inimaginabil”, a subliniat Mircea Cărtărescu.

De partea stângă a Prutului, situația era similară cu cea din România Socialistă, își amintește scriitorul și jurnalistul Emilian Galaicu-Păun. Cortina ideologizată era penetrată doar de puținele cenacluri literare și câțiva scriitori, precum Nichita Stănescu, iar cei care îmbrățișau acele mișcări literare, erau stigmatizați și blamați.

„Din acele lumi paralele ajungea ceva. Ajungea (n.red. din România) cenaclul Flacăra de joi și nu cenaclul Flacăra de luni. Filtrul acesta cum ajungea, până și ceea ce ajungea era o realitate controlată. Aceasta debusola. Pentru noi poeții, din aceeași generație, a trebuit să ne regăsim cumva abia după anii 90. Când s-a făcut cel puțin din punct de vedere cultural pasul spre normalitate. Anul  89 a fost într-adevăr anul când Dumnezeu a fost român și est-european. Țin foarte mult la acest aspect pentru că s-a deschis întreaga lume”, a spus Emilian Galaicu-Păun.

Aflat la Chișinău de Ziua Națională a Lecturii, Mircea Cărtărescu a fost decorat de președinta Maia Sandu cu „Ordinul de Onoare” în semn de înaltă apreciere a activității de creație, pentru merite excepționale în afirmarea literaturii române în lume, precum și pentru contribuția substanțială la dezvoltarea și promovarea dialogului cultural dintre Rep. Moldova și România.