"Actul politic de la 1918 a fost posibil pentru că anterior acestuia a avut loc o altă unire, cea culturală, prin efortul unor personalități care provin din medii extrem de diverse și a căror memorie trebuie păstrată și evocată. Chiar și în timpurile noastre avem un exemplu despre cum, acolo unde politica ne desparte, cultura ne unește, Ziua Culturii fiind sărbătorită pe ambele maluri ale Prutului. Acesta este marele avantaj al culturii: nu este constrânsă de granițe fizice sau temporale. Mihai Eminescu, deși născut la Botoșani, este la fel de iubit la Chișinău cum este la Constanța sau la Cluj-Napoca, iar opera lui Ion Luca Caragiale este la fel de actuală acum, cum era și în urmă cu mai bine de o sută de ani", a afirmat Romașcanu, luni, la Academia Română.

Ministrul Culturii a participat la simpozionul "Cultura română la ceas aniversar - Centenarul Marii Uniri", organizat de Academia Română cu prilejul Zilei Culturii Naționale.

Cu această ocazie, Romașcanu a arătat că "rolul acestei aniversări trebuie să fie acela de a genera energii creatoare pentru viitorul României, și nu o simplă marcare caracterizată de festivism gol de conținut".

"Dacă anul 1918 a fost pus sub semnul unirii teritoriale, anul 2018 este despre o altă unire, una simbolică, a societății românești. Iar acest lucru se poate realiza doar dacă va avea în centrul său cultura, care a fost, este și va fi liantul oricărui popor. Iar cultura română a demonstrat deja că ne poate aduce împreună", a subliniat ministrul.

El consideră că "o națiune nu are un viitor dacă se hrănește doar cu trecutul".

"Pentru a da urmașilor noștri șansa de a trăi într-un stat care să dăinuie cel puțin încă un veac de acum înainte, trebuie să fim foarte atenți la prezent. Să creăm acel context care să permită formarea unor noi oameni de cultură, să producem și astăzi valori cu care să se legitimeze peste o sută de ani cei care vor fi după noi. Să protejăm patrimoniul, însă în același timp să încurajăm creația. Și, foarte important, să educăm tânăra generație în spiritul culturii de calitate, și nu al consumerismului și al divertismentului cu dată de expirare", a mai afirmat Lucian Romașcanu.

Ministrul Culturii a propus ca "Anul Centenar să fie un exemplu de colaborare între principalele instituții de cultură ale statului român".

"Doar dacă instituțiile pe care le reprezentăm vor lucra împreună pentru același obiectiv, cel al desăvârșirii națiunii române, societatea ne va urma. Un apel cu atât mai important cu cât, chiar în aceste zile, suntem martorii unor provocări menite a ne dezbina. (...) Dacă vom construi o țară prosperă cu un popor prosper, dacă ne vom reuni în acest an sărbătoresc, dacă ne vom crește copiii cu biblioteci în case, atunci săgețile venite de oriunde se vor lovi de un zid. Să ne urăm, parafrazându-l pe Eminescu: 'la trecutu-ne mare, mare viitor!'", a încheiat Lucian Romașcanu.

La evenimentul moderat de Alexandru Surdu, vicepreședinte al Academiei Române, au susținut prelegeri Răzvan Theodorescu, președintele Secției de arte, arhitectură și audiovizual, Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, Nicolae Breban, Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române, prof. Aurelian Mircea Martin, membru corespondent al Academiei.

Președintele Academiei Române, acad. Cristian Hera, a susținut un cuvânt de deschidere, iar consilierul prezidențial Sergiu Nistor a transmis un mesaj din partea președintelui Klaus Iohannis.

Actorii Dorel Vișan și Ortansa Stănescu, precum și violoncelistul și compozitorul Eugen Doga, membru al Academiei de Științe a R. Moldova, au susținut un moment artistic.

Totodată, în Sala "Theodor Pallady" a Bibliotecii Academiei Române a fost vernisată expoziția "Mihai Eminescu, reper al spiritualității române", realizată de Cabinetul de Manuscrise și Carte Rară. Evenimentul a fost urmat de lansarea ediției facsimilate a "Slujebnicului arhieresc al Mitropolitului Ștefan al Ungrovlahiei". 

Sursa: Agerpres