„În numele Constituției Republicii Moldova și în numele acestor valori, trebuie să ne continuăm calea europeană aleasă de noi toți, să fim fermi în această alegere și să ne ținem împreună ca un stat unitar și indivizibil”, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, la începutul ședinței în plen, fiind aplaudat de deputați. Ieșind la tribună să vorbească la subiectul rectificării Legii bugetului de stat pentru anul 2024, deputata comunistă Diana Caraman, care s-a aflat de mai multe ori în fruntea protestelor organizate de condamnatul fugar Ilan Șor în ultimii ani, a numit noua ediție a Constituției R. Moldova drept „knijkă” (cărțulie – n.r.). „După ce vom elibera R. Moldova de puterea uzurpatoare, vom reexamina totul. Faptul că voi ați tipărit astăzi aceste cărțulii, le veți lua acasă și le veți ține pe policioare. Mandatul acestui Parlament rușinos se va termina în curând”, a spus comunista, în limba rusă, de la tribuna Parlamentului. Parlamentarul Partidului Acțiune și Solidaritate, Dorian Istratii, a ținut să le transmită „slujitorilor Kremlinului” din Parlamentul de la Chișinău că această Constituție a R. Moldova „nu e knijkă, dar e votată de majoritatea cetățenilor R. Moldova”, relatează Ziarul Național.

Ce „garanții suplimentare” vor primi judecătorii și procurorii care examinează dosare complexe – un subiect analizat de Europa Liberă. Premierul Dorin Recean a promis că judecătorii și procurorii care își vor asuma dosare complexe vor putea primi garanții financiare și de securitate. Printre altele, autoritățile examinează posibilitatea să le ofere indemnizații la plecarea din sistem. Anunțând remanierile guvernamentale, pe 18 noiembrie, premierul a spus că Veronica Mihailov-Moraru va rămâne în funcția de ministră a Justiției, menționând că „are încredere” în ea. Recean a spus că rezultatele în acest domeniu depind nu doar de politici, dar și de cei care lucrează în sistem. „Acum avem nevoie, mai mult ca oricând, de oameni ai legii care aplică cu fermitate legea. […] Încă nu avem suficienți oameni curajoși și dedicați în sistem. Ei încă mai sunt acolo, dar trebuie să fie încurajați”, a declarat Dorin Recean. El a promis o „listă de garanții de securitate și financiare pentru procurorii și judecătorii care își vor asuma dosarele complexe”. Într-un comentariu oferit Europei Libere ulterior, șeful Guvernului a explicat că garanțiile de securitate se referă nu doar la protecția fizică, dar și la „securitatea tehnologică, informațională, plus o sumă semnificativă de bani”. El crede că autoritățile trebuie să aibă grijă de persoanele care pleacă din sistemul judecătoresc și al procuraturii după ce ani la rând au examinat dosare care puneau în pericol viața și sănătatea lor și familiilor lor. „Discutăm acum, inclusiv, oferirea unor garanții financiare la plecarea din sistem pentru procurorii și judecătorii care își vor asuma examinarea și investigarea acestor dosare”, a precizat pentru Europa Liberă premierul Dorin Recean.

Ministrul Energiei Victor Parlicov, a oferit detalii despre negocierile cu șeful Gazprom, pe care urmează să le poarte luni, 25 noiembrie, la Sankt Petersburg. El a spus la Jurnal TV că principalul subiect va fi asigurarea regiunii transnistrene cu gaze naturale începând cu 1 ianuarie 2025. „Nimeni acum nu vrea destabilizarea regiunii transnistrene, nici la Bruxelles, nici la Washington... Gazprom are un contract. Pentru noi este important să aflăm dacă ei vor executa contractul chiar dacă nu va fi tranzit prin Ucraina. Acesta este scenariul cel mai complicat”. Victor Parlicov a spus că este important să obținem o claritate la această întrebare suficient de devreme, pentru a ne pregăti de scenariul în cazul în care nu există continuarea furnizării. Ministrul Energiei a precizat că autoritățile sunt pregătite să gestioneze inclusiv scenariul în care nu va fi tranzit de gaze prin Ucraina, către regiunea transnistreană. „Doar că acesta nu e scenariul preferat. Pentru regiunea transnistreană va fi în general trist, pentru noi la fel va fi foarte dificil, inclusiv în ceea ce ține de energia electrică”. Oficialul a dezvăluit că în invitația primită de la Gazprom se face referire la datorii.

Alegerile prezidențiale din România care vor avea loc duminică, 24 noiembrie, sunt importante și pentru R. Moldova, iar cetățenii moldoveni ar trebui să participe activ la acest scrutin, susține analistul politic, Nicolae Negru, în cadrul emisiunii „Dialog Deschis” de la Deschide.MD. Expertul subliniază că relațiile R. Moldova cu România sunt „vitale”, și că integrarea europeană a R. Moldova trece prin România. „Cetățenii din R. Moldova sau românii din R. Moldova trebuie să se implice în viața politică din România așa precum se implică în R. Moldova. Cel care nu se implică în alegerile din România, înseamnă că lui nu îi pasă nici de R. Moldova. România este pentru noi un stat de importanță vitală. Lucrul acesta s-a văzut după izbucnirea războiului din Ucraina”, a spus el. Analistul politic susține că Rusia folosește relațiile economice, dependența noastră energetică, în scopuri politice și geopolitice. „Dacă nu era România să ne furnizeze la momentele respective energia electrică, gaze, noi aveam pur și simplu, să stăm și să înghețăm în întuneric”, a afirmat el. Totodată, analistul susține că alegerile din România trebuie privite și într-un context mai larg, european, urmărind atent procesele din cadrul UE.