În Republica Moldova, în mare parte, mass-media este controlată politic, acesta fiind practic primul factor scos în evidență de către expert. „Conform sondajelor, 4 din 5 moldoveni utilizează canalele TV ca sursă primară de informare. Acum dacă ne uităm peste spațiul mediatic din Republica Moldova, știm cât de importantă și cât de mare este acoperirea canalelor cu conținut preponderent în limba rusă” spune Mihai Mogâldea.

Tot el consideră că odată ce Partidul Socialiștilor și Igor Dodon dețin sub influența lor un număr de canale TV importante cu acoperire națională, acest lucru îi va favoriza în contextul acestor alegeri, „întrucât canalele vor transmite mesaje pentru publicul vorbitor de limbă rusă - mesaje geopolitice, cu un conținut care să fie sensibil pentru acest grup etnic al vorbitorilor de limbă rusă din Republica Moldova”.

Al doilea factor la care Mihai Mogîldea a făcut referire, ar fi utilizarea resurselor administrative pentru a influența opțiunile electorale ale alegătorilor, iar al treilea factor este cel de utilizare a mesajelor și platformelor geopolitice, pentru a influența preferințele alegătorilor.

„Informațiile care ajung la alegători sunt influențate într-o manieră destul de largă de către o strategie de dezinformare, de către anumite instrumente de manipulare a percepțiilor publicului larg, care vin, în special, din Federația Rusă”. Mihai Mogîldea spune că acest aspect nu este specific doar pentru Republica Moldova, ci pentru întreaga regiune.

„În momentul în care aceste instrumente sunt utilizate pentru a influența preferințele alegătorilor și pentru a le schimba viziunea dintr-o parte în alta sau pentru a-i face să consume un anumit tip de informații cu scopul de a le controla valorile, de a le controla opțiunile ce țin de viața politică, atunci există un pericol real pentru securitatea Republicii Moldova”, a declarat Mihai Mogîldea.

Acesta a făcut referire și la referendumul care s-a realizat în regiunea găgăuză în anul 2014, într-un anumit context de război care avea loc în Ucraina, spunând că acesta este un exemplu foarte bun de situație în care aceste preferințe și viziuni pot fi manipulate în așa fel, încât ele să afecteze nu doar procesul electoral, dar însăși securitatea Republicii Moldova. „Noi trebuie să ținem cont de aceste preferințe, inclusiv când vorbim despre alegeri și preferințe electorale”, conchide expertul.

Dezbaterea publică „Particularitățile votării în zonele geografice și teritorial-administrative ale Republicii Moldova, inclusiv regiunea transnistreană și UTA Găgăuzia: motive și efecte”, face parte din ciclul electoral „Noi și președintele: cine pe cine alege, cine pe cine reprezintă”. Agenția IPN desfășoară dezbaterile publice cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.