România, în calitate de stat membru al UE și NATO nu are cum să aibă o politică agresivă față de Rep. Moldova, explică analistul de politică externă, Mihai Isac. Proiectul noii legi a apărării României, alături de alte inițiative legislative, vine să completeze doctrina de apărare care vizează inclusiv cetățenii români din afara teritoriului național, mai spune Mihai Isac.

„România va sprijini Rep. Moldova atât cât este nevoie și conform solicitărilor statului vecin. Să nu uităm, domnul secretar general-adjunct al NATO, Mircea Geoană a spus în mod foarte clar și nu doar dânsul, dar și alți lideri ai NATO că, colaborarea dintre NATO și Rep. Moldova se va face conform solicitărilor Rep. Moldova și doar în normele legislației naționale a Rep. Moldova. Nu este nici un soldat român pregătit la Prut să invadeze Rep. Moldova. România este un stat conștient de capacitatea sa militară și de importanța sa geo-politică în flancul pontic al NATO”, a spus Mihai Isac.

Actorii cu opțiuni proruse încearcă să dezinformeze, să provoace discordie, să inoculeze frică, în timp ce forțele proeuropene au o abordare mai temperată a realizatății pe care o trăim, constată directorul Institutului Euro-Atlantic pentru Consolidarea Rezilienței, Radu Burduja, ex-secretarul de stat la Ministerului Apărării.

„De ce au fost stârnite foarte tare spiritele, partidele proruse, exponenții care mereu susțin narativele pro-rusești, care? Eu cred că ei se uită în oglindă și văd consecvența acțiunilor Federației Ruse în asemenea cazuri, care a utilizat și a militarizat această noțiune de „compatrioți”, folosită pentru unii cetățeni stabiliți peste hotare și a utilizat-o în scopul promovării politicii sale externe. Până la urmă s-a ajuns la stabilirea influenței totale asupra unor regiuni din mai multe țări și a generat spirite separatiste, iar într-un final separatism și conflict. S-a ajuns chiar până la anexarea acelor teritorii”, a declarat Radu Burduja.

Amintim că proiectul legii apărării naționale, pus în dezbatere publică de Ministerul Apărării Naționale de la București, introduce în premieră conceptul intervenției României pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afara teritoriului național. Legile existente nu prevăd această posibilitate. Noul instrument, pus la dispoziția președintelui României, apare în contextul în care Republica Moldova este sub amenințarea hibridă a Federației Ruse, iar statisticile oficiale arată că peste 600.000 de moldoveni au și cetățenia română.