MEMORIAL BASARABEAN | Vlad Mischevca: Nu ne putem orienta bine în realitățile zilei, dacă nu cunoaștem istoria - problemele statului nostru își au rădăcina în perioada medievală (AUDIO)
-
02 Mai 2023 17:42
Guvernarea ar trebui să-și aplece urechea la părerile istoricilor, să educe un cetățean care-și cunoaște propria istorie, numai astfel omul este protejat de falsurile mediatice - consideră istoricul Vlad Mischevca, invitatul emisiunii Memorial Basarabean.
„Omul informat este omul înarmat. Și în acest sens, cred, sunt mai mulți factori, care trebuie să-și spună cuvântul. În primul rând istoricul, profesionistul, cel care cercetează, scrie. Apoi trebuie să vină cu aportul lor și editurile, mass-media - on-line, scrisă și vorbită. Dar toate acestea se vor lipi ca nuca de perete, dacă elevul în școală nu are orele suficiente în program, în curriculum, la obiectul istorie contemporană, istoria românilor. Dacă din școală nu este înarmat cu cunoștințe bine argumentate, documentate, el iese puțin apt de a contracara minciuna, falsul mediatic... Dar această problemă este ceva cu care se ciocnesc mai multe state din Europa de Est, inclusiv România, unde sunt mult mai puține ore la studierea istoriei, decât în restul Europei”, susține istoricul Vlad Mischevca.
Unul dintre istoricii cei mai reprezentativi ai R. Moldova, autor a câteva zeci de cărți în domeniul istoriei medievale, Vlad Mischevca activează de mai bine de două decenii în cadrul Comisiei Naționale de Heraldică, este autor al unor lucrări despre simbolistica drapelului de stat. Scopul său în acest domeniu este realizarea unei simbolistici reprezentative, care ar transmite esența națională a acestui popor.
Colegul său, publicistul Nicolae Schițco, care a activat în aceeași comisei, își amintește: “Un stat are și drapel, și stema, dar și alte simboluri naționale, culori naționale. Activând în anii 90 în cadrul aparatului de stat al R. Moldova, se observa că ministerele, departamentele, erau antrenate într-un proces de elaborare a simbolurilor corporative. Când îi întrebai: “De ce ați ales cutare sau cutare element sau culoare din simbol?”, răspundeau - “Pentru că așa-mi place!”. Dar la realizarea simbolurilor se ține cont de știință, de tradiții naționale. Și iată la începutul anului 1995 a apărut ideea creării Comisiei Naționale de Heraldică - în care au fost invitați istoricii V. Mischevca și S. Tabac. Grație eforturilor lor, Comisia astăzi este unul din puținele organe care lucrează extrem de eficace și are un areal enorm de mare de activitate. V. Mischevca a fost primul președinte al Comisiei. Astăzi vedem că în orice domeniu - spre exemplu la Ministerul de interne, sau altele, toți au însemnele, drapelele, ecusoanele lor. Este rezultatul unei munci enorme a acestei comisii, care activează în continuare”, a menționat publicistul N. Schițco.
Problemele statului nostru își au rădăcina în perioada medievală - când o jumătate din Țara Moldovei a fost ruptă și anexată la imperiul Rus. Iar lucrările lui Vlad Mischevca, (una dintre ele Între pace și război: Domnii fanarioți în contextul raporturilor internaționale (1774–1812), foarte bine documentate și argumentate, ne ajută în acest sens, afirmă academicianul Andrei Eșanu: “El a preferat să se ocupe cu problematica ce ține de relațiile internaționale, istoria politică a principatului Moldovei, poate în una din cele mai complicate perioade, care ține de a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și începutul sec. al XIX-lea. Precum știm, aceasta s-a încheiat, din păcate, în 1812 cu un eveniment deosebit de tragic în istoria Țării Moldovei, a principatului Moldovei, a românilor în general: Moldova ca și principat a fost împărțită în două, între imperiul Otoman și Imperiul Rus, hotarul a fost pus chiar prin mijlocul Țării Moldovei, pe râul Prut. Și iată evoluția problemei basarabene, cum o definește Vlad Mischevca, urmărește eveniment cu eveniment procesele care s-au derulat în aceste relații complicate internaționale, în rivalitatea dintre imperii, care încercau să rupă cât mai mult din trupul Țării Moldovei. El a știut să se descurce, să pătrundă în miezul acestor probleme și să arate că Moldova a continuat să fie în calea tuturor răutăților, cum spunea pe timpuri cronicarul și s-a pomenit ca și celelalte țări românești, în aria de interese a marilor imperii - imperiul Rus dintre Răsărit, imperiul Austriac, sau Habsburgic dinspre Occident și imperiul Otoman dinspre Sud... Întoarcerea la politica imperială a țarismului - iată care este esența politicii Rusiei de astăzi și lucrările istoricului V. Mischevca contribuie la elucidarea acestor aspecte”, afirmă academicianul A. Eșanu.
Istoricul, Valeriu Pasat: “Un om care din start a știut ce dorește, are niște calități deosebite. Una din ele, care ne bucură pe noi, colegii săi - știe să învețe de alții. Lucrările sale sunt recunoscute atât în țară, cât și peste hotare, nimeni nu a pus la îndoială concluziile la care a ajuns acest savant. Este un bun coleg - și eu când am avut o perioadă complicată, fiind izolat de societate de către regimul comunist, am simțit tot timpul susținerea și sprijinul său. A suferit și și-a exprimat opinia și atunci când s-a luat decizia nechibzuită, cred eu, de a desființa Academia de Științe. Cred că oamenii cu asemenea calități trebuie apreciați și susținuți. Avem în R. Moldova niște istorici deosebiți și actuala guvernare ar putea să folosească mai bine calitățile lor”.
În cadrul emisiunii audiați și un interviu cu medicul legist, academicianul Gheorghe Baciu, autorul unui volum despre viața și activitatea poetului Nicolae Dabija. Autorul se referă și la perioada studenției, când Nicolae Dabija era unul dintre liderii mișcării pentru emancipare națională de la Chișinău.
Mai multe detalii aflați din cadrul emisiunii Memorial Basarabean, realizată de Alina Rusu, pe care o puteți audia accesând fișierul audio.