Dumitru Moruzi este un nobil de viță domnească, tatăl căruia este exilat, în urma unor uneltiri, din Principatul Moldovei în Basarabia. Autorii scenariului spectacolului radiofonic și actorii din distibuție reușesc să transmită emoțiile surprinse de autor, tragismul deznaționalizării și tiraniei epocii, când Basarabia fusese de câteva decenii anexată de Imperiul Rus, dar și calitățile pure și curajul eroilor - suprinse la reprezentanții diferitor pături ale societății. Magda Duțu, autoarea scenariului, producătoare, relatează că spectacolul a apărut grație colaborării fructuoase cu Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, idea fiind sugerată de directorul artistic al acestuia, Petru Hadârcă, care este și regizor al spectacolului: “La sfârșitul anului trecut Petru Hadârcă mi-a vorbit despre acest autor - pe nedrept uitat! - și mi-a propus să citesc cartea mai întâi. Mi-a părut interesantă. Dar este un roman foarte voluminos - 400 pagini. Deși părea practic imposibil, totuși la mijlocul lui ianuarie - peste o lună! - când au venit actorii Teatrului Național la București, scenariul a fost gata și am înregistrat spectacolul timp de o săptămână”, a menționat Magda Duțu.

Romanul fiind unul social, abundă în descrieri amănunțite de epocă, și aceasta constituie o provocare la realizarea dramatizării, susține Magda Duțu. Dar autorii au reușit să găsească cele mai dramatice și mai caracteristice momente, fiind audiați cu sufletul la gură în cadrul premierei ce a avut loc la Chișinău. Radioascultătorii au posibilitatea să audieze spectacolele pe parcursul lunii octombrie a.c. la Radio România Cultural și la Radio România Internațional, anunță producătoarea Magda Duțu: “Titlurile celor 4 episoade sunt titlurile unor capitole la care m-am oprit, preluate tot de la Moruzi - Sosorea pribegilor în Chișinău, Străini în țara lor, Iași-ul sub Cuza Vodă și Apa curge, pietrele rămân. Am făcut patru părți mari de 2 ore. Și apoi am făcut și varianta de teatru serial de o oră, pentru că avem și spații de câte o oră. Deci sunt 4 episoade de câte 2 ore și 8 episoade de câte o oră. Sunt date dimineața, la ora 5, la Radio România Cultural, căci așa avem spațiu la “Biografii Memorii”, sau seara la Radio România Internațional, de la ora 23. De asemenea, în fiecare marți seara la ora 19, la Radio România Cultural. Doritorii ne pot găsi și on-line, pe site-ul e-teatru.ro”, menționează Magda Duțu.

Chipurile țăranului român dar și a boierului de viță nobilă, este descris foarte veridic de către autor, fiind redat cu măiestrie și de către actorii din distribuție, spune și scenarisul Costin Manoliu. Eroul principal a reușit să se facă iubit de către țărani, datorită calităților sale umane alese: “Cred că pentru un om de viță nobilă întâlnirea cu oamenii din pătura de jos era o provocare în plus, față de pribegia prorpiu-zisă, față de exilul la care a fost supus. Aici a fost probabil măiestria autorului, de a reuși, mai ales grație limbajului și a descrieirilor, să creeze acea atmosferă specifică țăranului moldovean. Și într-un fel și măestria actorilor, pentru că întotdeauna când ai de-a face cu un grai de-al lumii satului, nu orice actor poate să-l redea cu farmec și cu atenticitate. Aici  cred că în special actorii de la Chișinău au excelat. Contrar a ceea ce am învățat noi la școală în perioada comunistă, în care toți boietii și cei de viță nobilă erau descriși în culori întunecate, de-a lungul istoriei noastre au fost și boieri și nobili care au făcut lucruri frumoase, care i-au făcut pe slujitorii lor și pe acei țărani să-i îndrăgească și chiar să-l regrete, în mlomentul în care vindea satul și-i lăsau pe mâna altuia”, a menționat Costin Manoliu, cu referire la unul din fragmentele impresionante ale spectacolului.

Invitatii au discutat și despre chipul altei eroine - fiica răzeșului Ilenuța, care este adoptată de către familia boierului Alexandru Mavrocosta. Aceasta, fiind recunoscătoare și profund devotată familiei, denotă alese calități, până la jertfire de sine: “... momentul când Ilenuța sare în apărarea lui Titi, preferând să fie sfâșiată de câine în locul lui - a fost una din scene, pe care am simțit că dacă n-o făceam în studio, exact așa ca să prindem emoția aia, la montaj nu reușeam oricât  ne-am fi străduit”, își amintește producătoarea scenariului.

Invitații s-au referit și la alte spectacole radiofonice: “Spectacolul “Carol și Elizabeta - Iubire și neatârnare” este inspirat din corespondența perechii regale a primilor regi ai României în veacul al 19-lea, din timpul războiului de independență ruso-turc, din 1877-1878, la care armata-română a fost chemată în ajutorul armatei rusești și care a schimbat și destinul regaturlui României -  în urma acelui război sudul Basarabiei a fost din nou alipit la imperiul țarist…  Este interesant din două puncte de vedere - pe de o parte este descris acest moment istoric, fondarea statului român modern, pe de altă parte este redată relația celor doi regi, Carol și Elisabeta, viața și problemele lor, să spunem, de familie - erau în așteptarea unui posibil moștenitor al tronului, care n-a mai venit, după ce o fetiță le murise de foarte mică. Și cred că și astfel de moment sunt importante pentru a fi redate cu mijloacele teatrului la microfon”,   menționează Costin Manoliu.

Mai multe impresii ale invitașilor emisiunii Memorial Basarabean, realizată de Alina Rusu - regizorul de studio Milica Crăiniceanu, regizorul muzical Patricia Prundea, scenaristul Costin Manoliu și scenarista și producătoarea  Magda Duțu - le puteți audia în înregistrarea emisiunii pe care o găsiți în fișierul audio de pe această pagină.