A dedicat peste 45 de ani protejării patrimoniului cultural imaterial al Republicii Moldova, a cercetat peste 850 de localități din Moldova, România și Ucraina, publicând nouă monografii, peste 75 de articole științifice și sute de texte pentru publicul larg, a contribuit la legi fundamentale și a coordonat dosarele UNESCO ale Moldovei, din care patru au fost înscrise pe listele patrimoniului imaterial, a format generații de tineri cercetători, a revigorat meșteșugurile feminine tradiționale. Acestea sunt realizările recunoscute ale Varvarei Buzilă, de către Uniunea Europeană, pentru acordarea celei mai înalte distincții în domeniul protejării și promovării patrimoniului cultural, Premiul Europa Nostra.

Etnografa Varvara Buzilă spune că dedică tinerei generații acest premiu decernat în cadrul unei gale solemne organizate recent la Bruxelles.

„Este un premiu pe care îl datorăm tuturor celor care fac ceva în domeniul patrimoniului cultural: celor care îl cercetează, care îl muzeifică, care îl conservă, promovează, dar întâi de toate celor care l-au creat , apărat și ni l-au lăsat drept moștenire. Îl dedic generațiilor viitoare, pentru că, de dragul lor, se fac toate aceste lucruri”, a afirmat Varvara Buzilă. 

Varvara Buzilă, este singura laureată din Rep. Moldova a Premiului Europa Nostra „Campionii Patrimoniului”, fiind selectată dintre 251 de candidaturi provenind din 41 de state europene.

În context etnografa a subliniat importanța colaborării cu România și recunoașteri internaționale a unei singure culturi pe ambele maluri ale Prutului.

„Toate relațiile între România și Rep. Moldova, din ultimele decenii sunt favorabile cunoașterii și protejării patrimoniului. Noi, cei care am trecut prin fel de fel de regimuri, cărora ni s-a interzis această activitate de punere în valoare a patrimoniului național, în cele din urmă avem o etapă favorabilă pentru a soluționa și recupera ce nu am putut face cu mai multe decenii în urmă. Cred că am reușit să ieșim pe plan mondial tocmai datorită acestor colaborări acestor colaborări cu colegii și partenerii din România. Dar și pentru că suntem același popor și avem aceeași cultură”, a spus Varvara Buzilă. 

Republica Moldova a depus, împreună cu România, și a obținut înscrierea în Patrimoniul Imaterial UNESCO a Colindatului în ceată bărbătească,  Tehnicilor tradiționale de realizare a scoarțelor, Practici culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărțișorul), Artei cămășii cu altiță – element de identitate culturală.

Pe rol este al cincilea dosar comun „Cobza, cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale”, înaintat anul trecut de către Comisia de specialitate UNESCO.

Totodată, Republica Moldova, împreună cu România și Ucraina, a inițiat un demers trilateral pentru a include complexul cultural Cucuteni-Trypillia pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.