“Atât savanții, instituțiile de stat cât și întreaga societate are multe de realizat în ceea ce privește conservarea patrimoniului cultural, adică a memoriei noastre colective, spune Liliana Condraticov. Sunt foarte multe nume cunoscute sau mai puțin cunoscute, legate de istoria orașului Chișinău, date uitării. Cercetarea acestora necesită un studiu amplu, fapt de care ne ocupăm în prezent. O idee ar fi realizarea unor trasee legate de viața și activitatea acestora - arhitectul Bernardazzi, sau Șmidt, primarul orașului, multe alte personalități”, a spus Liliana Condraticov, menționând că e o situație comună pentru întreaga R.Molodva.

Mai multe probleme la tema patrimoniului cultural au fost discutate în cadrul unei conferințe cu genericul „Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine”, realizat în cadrul proiectului „Cultura promovării imaginii orașelor din Republica Moldova prin intermediul artei și mitopoeticii”, programul și tezele comunicărilor fiind editate sub auspiciile unei reviste științifice tematice de la Iași, a precizat Liliana Condraticov.

Cercetările actuale ale Lilianei Condraticov sunt în aria de interese a tezei sale de doctor habilitat, care ține de istoria atelierului de orfevrărie, ce a activat din 1911 în Chișinău, obiect important al patrimoniului nostru cultural:

“S-a păstrat din păcate doar un catalog al obiectelor fabricate, din 1940, care conține desene, o mică descriere a acestui atelier și a obiectelor fabricate. În perioada 1941- 43 acest atelier a fost reactivat, s-au modernizat mai multe procese ale procesului de orfevrărie, dar după cel de-al doilea război mondial societatea ideologizată sigur nu mai avea nevoie de acești lucrători. Am descoperit  mai multe persoane care au activat în acest atelier”, relatează invitata emisiunii.

Referindu-se la detașarea de la Academia de Științe a institutelor de cercetare, care au fost trecute inițial în subordinea MECC, apoi a diferitor universități, Liliana Condraticov a susținut că aceasta este o problemă dureroasă, urmările căreia ar putea afecta întreaga societate. Savantul și-a exprimat speranța că ea nu va duce la distrugerea tradițiilor științifice din R.Moldova.

“Sperăm foarte mult că va fi păstrată identitatea acestor institute de cercetare, care au o istorie, au valoroase tradiții, personalități. Vedem că anume acestea sunt în fruntea clasamentelor din R. Moldova - spre exemplu institutele de Matematică, de Chimie, Fizică ș.a.  De aceea ziceam că ar fi bine să facem și un traseu turistic pe urmele academicienilor noștri, să aducem realizările lor mai aproape de societate, că există și această problemă - activitatea unora dintre ei este puțin mediatizată, mai puțin cunoscută...Chiar dacă e vorba despre savanți care au activat în anii 60-70 - doar știința, cultura nu sunt investiții în exclusivitate pentru ziua de azi. Sunt investiții care pot da rod peste generații. Dar dacă astăzi nu vom lucra în domeniul științelor fundamentale, vom ajunge la un moment când nu va avea cine preda matermatica, chimia, sau alte obiecte care sunt necesare pentru formarera unei personalități multilateral dezvoltate. Cred, însă, că împreună vom putea să ne dezvoltăm sub acest aspect, cu atât mai mult că suntem o țară candidat la integrarea europeană…”,  a menționat secretarul știinșific general al Academiei de Științe, Liliana Condraticov.

Mai multe detalii aflați în emisiunea Memorial Basarabean, realizat de Alina Rusu.