Declarația a răsunat în cadrul Conferinței dedicate celor 30 de ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei, organizate de către Asociația Națională a Istoricilor din R. Molodva. P.S. Antonie:  

„E de menționat că în partea de nord a R. Moldova procesul de deznaționalizare a fost mai pronunțat... Ținând cont de această situație ne-am propus mai multe proiecte, prin care să-i ajutăm pe confrații noștri, așa cum spunea și părintele Mateevici, să-i luminăm cu lumina dreaptă. Unul din ele constă în construirea de lăcașe sfinte în centrele raionale, pe care le vedem ca pe niște centre de cultură și spiritualitate românească. Acolo, pe lângă faptul că se vor desfășura servicii divine, vor avea loc și diferite manifestări cu caracter patriotic, prin care locuitorii vor încerca să descopere identitatea lor românească. Ajutăm profesorii să treacă Prutul, pentru a ajunge la locurile de spiritualitate românească - deja au beneficiat circa 170 de profesori, - și roadele sunt frumoase și binecuvântate. Desfășurăm alte proiecte - concursuri anuale prilejuite de ziua Unirii, 27 martie și 1 decembrie, conferințe cu tematică istorică, concerte, activități în cadrul asociației femeilor creștine”, a menționat Episcopul Antonie de Bălți.

Scriitorul Vladimir Beșleagă, deputat în primul Parlament, participant la ședința Sinodului Patriarhiei Române la care a fost votată reactivarea Mitropoliei Basarabiei în 1992, a menționat că în momentul semnării decretului, în prezidiu se aflau doi basarabeni - mitropoliții Nestor Vornicescu și Antonie Plămădeală:

 „Am fost acolo, la ședința marelui Sinod, ca deputat, reprezentant ai laicilor - eram împreună cu  Grigore Vieru, marele nostru poet; Ion Ungureanu, ministrul Culturii și Cultelor; Valentin Mândâcanu, un mare patriot și filolog; era și Ion Buga, marele istoric și alții. Noi, veniți de pe drum, obosiți, stăm și ascultăm - cum se produce actul istoric... Când l-am auzit vorbind pe Preasfinția sa Daniel - pe atunci era mitropolit la Iași - avea o dicție, un vocabular, se deosebea foarte mult de cei din generația lui - e vorba de actualul patriarh! M-a impresionat! Și să vedeți, că patriarhul Teoctist ne-a oferit câte o medalie - Crucea Patriarhiei pentru mireni! Mai aveam și pauze acolo. După o masă, la care, pentru că era postul Crăciunului, părintele Teoctist ne-a servit cu mămăligă, cu supă de fasole, tot de post - merg eu și mă vede părintele Nestor Vornicescu. Și îmi zice el așa, “basarabenește” -  Vladimire, da unde ți-i “znaciocu”?! ... Acum, retrospectiv, mă gândesc cum a pornit, cine a susținut toate astea - pentru că în Sfântul Sinod doi dintre membri erau basarabeni - părintele Antonie Plămădeală și Nestor Vornicescu. Oameni de mare cultură, de mare pondere, oameni de mare curățenie  sufletească!”, își amintește Vladimir Beșleagă.

Ulterior, susține scriitorul, documentul cu privire la reactivare, în care se afla semnătura sa și a altor participanți la ședința Sinodului, i-a fost sustras din apartament, iar în presă a apărut un articol usturător la adresa sa.

Preotul Petru Buburuz și-a împărtășit și el unele amintiri și meditații despre importanța reactivării Mitropoliei Basarabiei. Cuviosul părinte a menționat că pentru aceasta s-au pronunțat o mare parte a locuitorilor R. Moldova:

„La un eveniment în Austria, la Graz, ne-am întâlnit, alături de mitropoliții Nestor Vornicescu, Antonie Plămădeală, cu mitropolitul Kiril, actualul patriarch (al Bisericii Ortodoxe Ruse – n.r.). Acesta din urmă  a zis, referitor la dorința noastră de reactivare a Mitropoliei Basarabiei - d-apoi sunteți acolo vreo trei sau patru parohii! I-am ripostat - ce informație absurdă aveți, zic, suntem 13! Aceste 13 parohii, care erau la noi în listă, cu acestea am început. Au fost mai mulți factori care au pregătit toate aceste evenimente, privitor la reactivarea Mitropoliei Basarabiei. Și-a jucat rolul său și fiorosul mitropolit Serapion, care a venit să ne distrugă Biserica din Basarabia. Datorită lui s-a adunat o mână de oameni care doreau să se întoarcă la biserica - mamă. Au fost mai mulți factori, vreau să mai numesc unul - ziarul Țara, care a început o misiune în paginile sale. În fiecare zi tipărea un formular, în care puteau semna 30-40 de oameni. S-au adunat astfel 400 mii de semnături a acelor credincioși, care susțineau ideea revenirii la Biserica-mamă, de la care am fost răpiți”, a menționat p. Petru Buburuz.

În cadrul Conferinței, la care s-au întrunit cercetători, istorici și teologi, au fost lansate mai multe volume, cărți, reviste, articole despre meritele eminentele personalități eclesiastice din perioada interbelică. Istoricul Ion Negrei, cercetătoarele Silvia Grosu, Silvia Corlăteanu și Lidia Troianovschi, preotul Viorel Cojocaru și alți participanți au menționat importanța susținerii lucrărilor de cercetare și editare de carte din acest segment, deoarece acestea contribuie la perpetuarea identității noastre naționale și spirituale, reabilitarea memoriei istorice.