Alexandru Cristea, autorul melodiei imnului de stat, Limba noastră, personalitate marcantă a culturii basarabene din perioada interbelică,  mai rămâne, din păcate, până azi un mare anonim, susține autoarea monografiei “Alexandru Cristea, 1890-1942. Viața și activitatea reflectate în timp”, lansată recent.

Rod al unei cercetări minuțioase timp de mai mulți ani, în carte sunt descrise, cu lux de amănunte și foarte pasionant, etapele vieții și activității compozitorului și preotului  Alexandru Cristea, pedagog cu autoritate, dirijor al unui cor premiat adeseori la concursurile din România, remarcat de regina Maria, diacon, supranumit în epocă ”privighetoarea Basarabiei”, pentru vocea sa.

Totuși, prin anii 90 societatea basarabeană nu știa aproape nimic despre el. Maria Vieru Ișaev:

“Deși sunt juristă de formație, după anii 90 am activat în domeniul biblioteconomic. Pe când lucram la o școală din Chișinău, a fost nevoie să organizez o activitate despre Mateevici și atunci am zis că e bine să le vorbesc copiilor și despre Alexandru Cristea. Poezia “Limba noastră” este foarte cunoscută, melodia de asemenea, dar se știa mai puțin despre autorul ei. Spre rușinea mea, sau spre rușinea noastră a tuturor, eu credeam că Alexandru Cristea este un autor contemporan, nu știam că a trăit între anii 1890 și 1942. Și m-am pornit în căutarea cântecului Limba noastră. Nu l-am găsit nici la Uniunea Scriitorilor, unde am constatat că nu știau nimic din viața lui, nu am găsit nici documente ce ar relata despre viața sa. Nu am găsit nimic nici la Uniunea Muzicienilor, nici la Biblioteca Națională, la secția de muzică. Și cu mare greu am găsit la Biblioteca pentru copii “Ion Creangă”, o imprimare - e adevărat că era una foarte slăbuță. Așa am realizat acel eveniment și am audiat cântecul “Limba noastră”. Dar despre viața lui Alexandru Cristea nu am aflat nimic. Mirată că melodia lui este foarte cunoscută, iar despre viața lui nu cunosc nimic nici măcar muzicienii, am ajuns la Arhiva Națională. Aici am ajuns să aflu mai multe, pentru că A. Cristea era profesor de muzică la Școala Eparhială de fete din Chișinău, iar la Arhivă era un dosar al acelei școli”, a menționat Maria Vieru-Ișaev.

Autoarea a menționat că a studiat tema timp de mai mulți ani în arhive din Chișinău și din București. O informație relevantă a obținut-o și de la  fostele eleve ale lui Alexandru Cristea, precum și de la membrii familiei compozitorului, pe care a reușit să-i prindă în viață. Eparhialistele, nora, nepoata compozitorului, care au trăit sau mai trăiesc în România, au venit cu multe amintiri personale, noi detalii despre chipul, felul de a fi, calitățile de pedagog și cele omenești ale compozitorului, care au întregit cartea.

Monografia “Alexandru Cristea, 1890-1942. Viața și activitatea reflectate în timp”, poate fi găsită în bibliotecile din municipiul Chișinău și în cele din R. Moldova, fiind editată într-un tiraj mai restrâns. În prezent autoarea lucrează la o nouă variantă a cărții, așteptată de cititorii de pe ambele maluri ale Prutului.

Mai multe detalii despre compozitorul Alexandru Cristea le puteți afla din emisiunea Memorial Basarabean, realizată de Alina Rusu, accesând fișierul audio de pe această pagină.