Cercetarea a început printr-o investigație de arhivă, în care au fost identificate plăcile aprobate pentru amplasare de către Consiliul municipal, a menționat, în cadrul evenimentului, directoarea bibliotecii municipale „B.P. Hașdeu”, Mariana Harjevschi, remarcând acea imensă muncă de teren a colectivului de autori.

„A fost necesară o muncă de teren, deoarece unele clădiri și-au schimbat exteriorul, iar plăcile au fost demontate sau mutate. Echipa noastră a discutat cu proprietarii clădirilor și cu persoane care aveau cunoștințe despre istoria acelor plăci. Ca rezultat al efortului nostru, unele din ele, care au fost dezinstalate din diferite motive, au fost remontate. Altele au fost curățate, igienizate, deoarece au avut de suferit odată cu scurgerea timpului”, a menționat Mariana Harjevschi.

Scriitorul Iulian Filip, fost șef al Direcției cultură a Primăriei municipiului Chișinău, a menționat importanța noii apariții editoriale pentru revitalizarea culturii și istoriei orașului. Acesta și-a amintit, totodată, despre perioada anilor 90, când, grație unor personalități importante ale culturii, a avut loc reîntoarcerea la denumirile tradiționale ale străzilor, care reflectă istoria și cultura locală. Scriitorul consideră că străzile ce poartă nume de scriitori români și alte personalități istorice, de asemenea și imaginile lor, reprezentate în plăcile comemorative, servesc ca o „memorie vie” a orașului, ajutând la păstrarea identității culturale.  

Cartea „Chișinăul în  în plăci memoriale” este o apariție extraordinară, a menționat, la rândul său, istoricul Sergiu Musteață.

„Este un volum-catalog, care ajută și responsabilii de la Direcția patrimoniu cultural să acorde atenția cuvenită pentru păstrtarea și promovarea mai bună a patrimoniului orașului”, a spus Sergiu Musteață.