Ion Andrei Gherasim a menționat că în fiecare an Gala Corneliu Coposu își propune drept scop susținerea unui obiectiv muzeal. În cadrul actualei ediții a fost ales Complexul Muzeal dedicat victimelor represiunilor politice din satul Mereni, Anenii Noi. Președintele memorialului, juristul Alexandru Postică, a menționat că acest muzeu este bazat pe memoriile consătenilor săi din Mereni și are scopul de a crea un spațiu de întâlnire între tinerele generații și cei care au avut de trecut calvarul represiunilor comuniste. Alexandru Postică a mai adăugat că la Gala Coposu au fost invitați  oaspeți din partea dreaptă a Nistrului, care mai suferă și astăzi aceleași represiuni pe care le-au suferit înaintașii noștri.

Scriitoarea Ana Blandiana, președinta Fundației Academia Civică, care a creat Memorialul Sighet, primul memorial al victimelor comunismului din spațiul est-european, a fost președinta juriului și tot ea a înmânat premiile laureaților. Printre aceștia s-a numărat eleva din Mereni, Anenii Noi, Maria Sireteanu, câștigătoarea Premiului I. De asemenea, printre laureații ediției 2023 ai Galei au fost nominalizați Matias Vlaicu, elevul clasei a  VIII-a, din Brăila, Maria-Laura Tomozei, studentă a. I la Universitatea de medicină, din Iași, prezenți la festivitatea de decernare a premiilor la Chișinău și alți tineri din diferite orașe ale României.

„Era firesc să venim și la Chișinău, care chiar dacă nu este un oraș al statului român, este un oraș important, principal, al României ideale” -  a menționat scriitoarea Ana Blandiana în cuvântul de salut, adresat publicului prezent la inaugurarea Galei Coposu.

Ea a mai subliniat că creștin-democrația, a căror reprezentanți au fost Corneliu Coposu și Iuliu Maniu, este un curent în stare să asigure adevărata libertate a cetățeanului - atât cea socială, cât și cea spirituală: „Lupta pentru creștin-democrație este lupta pentru libertate. Pentru o libertate adevărată, în sensul că este în același timp o libertate politică, o libertate spirituală și o libertate socială”.

E important să le transmitem generațiilor viitoare adevărul despre trecut, pentru ca aceștia să cunoască cum este lumea și să poată merge înainte: „Trebuie să transmitem generației următoare, a copiilor noștri, toate adevărurile despre trecut, fără de care ei nu pot să afle ce este și cum este lumea în care ei trăiesc acum! Pentru că întotdeauna am spus despre Memorialul de la Sighet că el nu este un drum spre trecut, n-am făcut acea enormă operă de reconstituire a suferinței pentru a afla ce a fost și pentru a ne întoarce înapoi, ci pentru a înțelege ce a fost și să putem merge înainte. Și mai ales ca să înțelegem reziduurile acelui rău, care mai sunt încă în societatea noastră. În societatea tuturor fostelor țări comuniste”, a menționat Ana Blandiana.

Scriitoarea a ținut să sublinieze cu bucurie faptul că întrega comunitate internațională concepe astăzi R.Moldova și România ca două țări locuite de același popor, fiind de părerea că intergrarea R. Moldova în Europa va contribui la o unitate mai mare a celor două state românești: „Integrarea europeană, (spre care merge R. Moldova - n.r.) este o unire, poate este cea mai importantă dintre uniri... După părerea mea, marele succes al președintei Maia Sandu, e nu numai că a pus pe hartă R. Moldova, dar acolo unde a pus-o, toată lumea recunoaște și înțelege că sunteți români, că suntem români, că suntem de același fel. Iar faptul că în Uniunea Europeană vor exista două țări românești, mie mi se pare ceva extraordinar!”.

Ana Blandiana a ținut să remarce de asemenea prestanța tuturor participanților la Concursul cu tematica „Represiunile comuniste în România și Republica Moldova”, organizat de Fundația Corneliu Coposu, subliniind în mod deosebit lucrarea laureatei Maria Sireteanu, elevă a Liceului Teoretic Emil Necula, din Mereni, Anenii Noi, R.Moldova, căreia i s-a decernat premiul I. „Ne-a entuziasmat pe toți, atât prin capacitatea științifică și studiul pe care-l reprezintă lucrarea ei, cât și prin talentul literar, pentru că caracteristica ieșită din comun a acestei lucrări este faptul că integrează răspunsul documentat la întrebarea despre represiunea comunistă, în povestirea respresiunii din satul ei. În amintirile propriei ei familii”.

Ana Blandiana a menționat că atât Fundația Corneliu Coposu, cât și Fundația Academia Civică, pe care o conduce, au ca scop cunoașterea comunismului de către generațiile următoare, scriitoarea subliniind că ideile comuniste nu au fost înfrânte, ci acestea mai persistă în lume în diferite forme, chiar în țările democratice: „Comunismul nu s-a terminat. Numai naivii pot să creadă că odată cu căderea zidului Berlinului, comunismul nu mai există. Comunismul există pe glob, în niște  mari state din punct de vedere instituțional  - China, Coreea de Nord, Vietnam. Comunismul există în mentalitățile fostelor țări comuniste, mentalități care apar în cele mai dramatice momente. Și comunismul există prin corectitudinea politică, prin mișcări de natură intelectuală, care reintroduc cenzura, care pornesc din marile universități, dominate de extrema stângă. Care ajung nu numai la ce ai voie să spui și ce nu ai voie să spui, ci și la liste de scriitori interziși. Chiar dacă asta are loc în niște țări profund democratice…”, a spus scriitoarea.

Parte integrantă a Galei Fundației Coposu, ediția 2023, a  fost și expoziția stradală, organizată în colaborare cu Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR), și Muzeul Național de Istorie a Moldovei, cu genericul „Corneliu Coposu, o viață întreagă pentru principii și valori”. Expoziția cuprinde imagini din viața politicianului român, care este, precum au menționat organizatorii, un bun exemplu și model pentru generațiile tinere.

Tot în cadrul ediției Galei Coposu la Chișinău, a avut loc  lansarea cărții „Iuliu Maniu, Politică și Morală” semnată de Cristian Borz, și Ana-Maria Borz, inițiatorii și susținătorii proiectului de renovare a Casei muzeale  Iuliu Maniu, din Bădăcini, România. Cea de-a doua carte lansată a fost „Panorama comunismului în Republica Moldova”, semnată de Liliana Corobca. Lansarea cărților a fost moderată de Cosmin Budeancă, expert la Institutul de investigare a crimelor comunismului și memorie a exilului românesc.

În încheierea Galei Coposu de la Chișinău, spectatorii au avut prilejul de a se delecta de un concert extraordinar, susținut de pianistul Cătălin Răducanu.

În file-ul audio de pe această pagină puteți audia fragmente din discursul scriitoarei Ana Bladiana și mai multe înregistrări din cadrul Galei Corneliu Coposu -23, difuzate în cadrul emisiunii Memorial Basarabean.