Multe morminte ale unor personalități importante ale istoriei noastre, înhumate la Cimitirul Central Ortodox,  - deputați ai Sfatului Țării, boieri, preoți, jurnaliști, ș.a. - riscă să dispară, semnalează istoricul Maria Vieru-Ișaev, invitata emisiunii. Pietrele lor funerare se distrug sub acțiunea timpului și a factorului uman. Unele poartă semne ale unor lovituri cu obiecte grele. Situația cere investigare din partea unor instituții abilitate, este de părere Maria Vieru-Ișaev. Istoricul își exprimă și punctul de vedere al unui jurist de formație, cu experiență de activitate în calitate de anchetator.

Maria Vieru-Ișaev este autoarea cărții despre autorul muzicii imnului de stat, Alexandru Cristea. 1890-1942. Viața și activitatea reflectate în timp. Domnia sa se ocupă de mai mulți ani de îngrijirea mormântului compozitorului și de cele ale altor personalități din  perioadele interbelică și țaristă, care se află în R. Moldova și în diferite orașe ale României.

Maria Vieru-Ișaev relatează despre mai multe momente, unele dintre care le-a semnalat personal, sau chiar a contribuit la repararea situației - furtul crucii de la mormântul lui Alexandru Cristea în 2018; tentativa de furt a bustului lui A. Mateevici în 1997, starea jalnică în care se află pietrele funerare ale preotului Luca Lașcu și a fiului său, Vasile Lașcu  (Lașcov), scriitor, jurnalist și deputat unionist în Sfatului Țării; degradarea mormintelor unor personalități ca jurnalistul Gheorghe Gore, tatăl lui Paul Gore, reprezentanți ai familiilor boierești  Sârbu, Stroiescu, etc.

Directorul Î.M. Combinatul de Servicii Funerare, Ludmila Boțan, a menționat că face tot posibilul pentru protejarea monumentelor istorice și personal are o grijă deosebită pentru mormântul  poetului Alexe Mateevici. Ea a refuzat însă invitația de a discuta la temă în cadrul emisiunii Memorial Basarabean, menționând că va da răspuns la o solicitare în scris.

„Mormintele istorice fac parte din patrimoniul nostru cultural și istoric. Așa cum avem noi grijă de ele, vor avea grijă și urmașii noștri de ale noastre”, opinează scriitorul Ion Găină, directorul Casei-Muzeu Alexe Mateevici, din Zaim.

Ion Găină este îngrijorat de faptul că mormântul autorului imnului de stat, Alexe Mateevici, a fost vandalizat. Scriitorul a menționat că asemenea cazuri au mai avut loc la Cimitirul Central din Chișinău și e necesar să fie luate măsuri de precauție pentru protejarea acestor morminte de valoare. De asemenea, scriitorul regretă faptul că gardul istoric de la mormântul poetului A. Mateevici și de la alte morminte, care reprezintă niște opere de artă, au fost scoase fără permisiunea unei comisii abilitate. Acestea pot fi valorificate în cadrul unor muzee, cum ar fi, spre exemplu, muzeul  lui A. Mateevici din Zaim, a menționat Ion Găină. El a deplâns faptul că și mormintele unor personalități din perioada recentă, cum ar fi scriitorul Petru Cărare, ș.a., sunt în stare de degradare și uitare.

Fostul ambasador al Poloniei în R. Moldova, Bartlomiej Zdaniuk, actual ambasador al Poloniei în Senegal, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Radio Chișinău despre politica memorială a Poloniei. Protejarea mormintelor, renovarea pietrelor funerare, reînhumarea polonezilor ce au fost executați de comuniști, din țară și de peste hotare, este o parte integrantă a acestei politici, afirmă diplomatul:

„În Polonia, din perioada stalinistă încă avem foarte multe persoane care au fost executate. Aceste persoane au fost îngropate undeva fără vreun serviciu religios, sau chiar civil. Acum are loc o activitate foarte importantă - în locurile unde se presupune că au fost îngropate aceste persoane, se desfășoară activități arheologice, săpături. Există încercarea de a identifica aceste persoane prin comparația ADN-ului luat din aceste oseminte cu ADN-ul urmașilor din familiile respective. În acest fel, deja multe persoane au fost identificate. Și după 70 de ani aceste persoane, în sfârșit, au dreptul să fie măcar înmormântate, să aibă măcar o înmormântare în mod solemn, în mod omenesc”, a menționat B. Zdaniuk. (Ridicații. Mărturii din Siberia, noiembrie 2021).

Politologul polonez susține că politica istorică sau memorială poate să fie promovată de orice țară în scopul protejării cetățenilor săi  de influențele ideologice ale altor state. El consideră că promovarea panglicii Sfântului Gheorghe constituie o parte a politicii „vecinului din partea orientală a Europei”. În context, Bartlomiej Zdaniuk a relatat că în Polonia sunt mai multe modalități de stimulare a interesului față de istorie. Pe lângă reconstrucția unor bătălii istorice, realizate de diferite ong-uri, există o instituție înființată anume în acest scop - Institutul Memoriei Naționale (IMN). Acesta are funcția de popularizare a istoriei prin lansări de carte, filme, expoziții, etc., de asemenea și atribuțiile de procuratură, folosite “în cazul unor persoane, care înainte de ”1989 au comis crime împotriva populației”, (în Polonia din 1997 funcționează legea Lustrației).

Ministerului Culturii ar trebui să se implice în protejarea mormintelor istorice ale personalităților de diferite naționalități, care și-au aflat locul de veci la Cimitirul Central din Chișinău, susține președintele Asociației Naționale a Istoricilor A.Moșanu, Anatol Petrencu. Asociația Istoricilor vizitează adesea mormântul primului președinte al Parlamentului R. Moldova, Alexandru Moșanu, cele ale deputaților Sfatului Țării ș.a.

Totuși este nevoie de o asociație sau instituții cu fonduri solide pentru restaurarea și protejarea acestora, cum este spre exemplu asociația Cultul Eroilor în unele state, opinează istoricul. În acest context ar fi binevenită ideea inaugurării unui muzeu al personalităților înmormântate la Cimitirul Central din Chișinău și întocmirea unei hărți cu marcarea locurilor de veci ale acestora, pe care mulți ar dori să le viziteze, consideră A. Petrencu.