Dacă până acum existau doar suspiciuni că Rusia folosește cazurile de fraudă telefonică pentru a critica și discredita autoritățile de la Chișinău, acum apar indicii că ar fi implicată chiar în organizarea unor astfel de scheme, a declarat analistul politic Ion Tăbârță. El consideră că informațiile prezentate de SIS confirmă faptul că fraudele telefonice ar putea face parte dintr-un nou tip de atac hibrid împotriva Republicii Moldova. Potrivit expertului, scopul acestora ar fi crearea neîncrederii în instituțiile statului și amplificarea sentimentului de nesiguranță în societate.

Tăbârță atrage atenția că multe dintre victime sunt persoane în vârstă, iar datele lor personale ar fi putut ajunge în posesia escrocilor inclusiv prin bazele de date colectate anterior de gruparea Șor prin intermediul magazinelor și farmaciilor sociale. În timp ce oamenii au oferit aceste date pentru a beneficia de anumite facilități, ulterior au devenit ținte ale unor fraude prin care și-au pierdut economiile.

„Am presupus că Federația Rusă exploatează aceste cazuri în plan informațional, însă nu aveam dovezi că ar fi vorba despre acțiuni organizate și coordonate de aceasta. Mai degrabă vorbeam despre scheme puse la cale de persoane certate cu legea din Republica Moldova și din Ucraina (...) Federația Rusă folosește aceste escrocherii din punct de vedere informațional pentru a lovi în instituțiile statului și în actuala guvernare proeuropeană de la Chișinău. (...) Mulți au pus accentul pe faptul că persoanele în vârstă cunosc mai puțin aspectele tehnologice sau juridice și, din acest motiv, sunt mai vulnerabile. Însă acum înțelegem că datele unor persoane vârstnice, care nici măcar nu sunt active pe rețelele sociale sau nu utilizează frecvent servicii digitale, au ajuns în posesia acestor grupări prin intermediul bazei de date colectate de grupul criminal organizat Șor. Dacă ne amintim, oamenii ofereau datele personale pentru a beneficia de anumite reduceri sau facilități și primeau un card ori un carnet de beneficiar. Vedem acum cinismul acestei scheme. După ce au atras oameni vulnerabili cu produse ieftine, uneori chiar expirate, aceleași rețele contribuie acum la sărăcirea lor, iar mulți dintre acești oameni și-au pierdut economiile strânse de-a lungul unei vieți”, spune Ion Tăbârță.

La rândul său, expertul în politici publice și securitate de la WatchDog, Valeriu Pașa, susține că valul de escrocherii telefonice din Republica Moldova nu este unul întâmplător. Acesta consideră că astfel de fenomene se înscriu într-un tipar mai larg de acțiuni de destabilizare, alături de alte incidente precum alertele false cu bombă sau situațiile care suprasolicită instituțiile statului. Totodată, el afirmă una dintre vulnerabilitățile Rep. Moldova ține de protecția bazelor de date digitale. În opinia sa, autoritățile trebuie să investigheze mai eficient cazurile de scurgere a datelor și să tragă la răspundere persoanele responsabile, inclusiv funcționari sau reprezentanți ai companiilor care au permis accesul ilegal la informații sensibile

„Mă așteptam ca, în sfârșit, cineva din autorități să o spună. Mă bucur că o spune Serviciul de Informații și Securitate. Este atribuția lor nemijlocită. De ce? Dintr-un simplu motiv: că acest val de escrocherii nu este firesc în Republica Moldova. Republica Moldova nu este o țară atât de bogată sau populată ca să devină o țintă predilectă pentru astfel de escrocherii. Nu că nu s-ar fi întâmplat, dar nu la o asemenea scară. Arată similar cu ceea ce s-a întâmplat în jurul referendumului și al alegerilor prezidențiale din 2024, când, în special în suburbii ale Chișinăului, dar și în centrele regionale și anumite zone din oraș, existau grupuri de tâlhari care acționau foarte deschis. Făceau spargeri, furau din apartamente și din case și, uneori, nici măcar nu reușeau să fure, ci doar făceau tentative. Erau prinși de camerele de supraveghere, iar asta se răspândea pe rețelele sociale. Aceasta este o metodă clasică atunci când structurile de crimă organizată sunt utilizate de serviciile speciale ruse pentru a lovi societățile-țintă, în cazul de față Republica Moldova. Face parte din același tipar cu acele alerte false cu bombă, dacă vă amintiți când se întâmplau efectiv câteva pe zi. Pentru a obosi cetățenii și a suprasolicita capacitățile organelor de ordine, în primul rând ale poliției. Aici face parte din arsenalul de război hibrid. Și este exploatată o vulnerabilitate evidentă: protecția datelor și a bazelor de date digitale din Republica Moldova este slabă”.Cetățenii sunt sfătuiți să verifice cu atenție orice solicitare de bani sau informații sensibile și să trateze cu suspiciune astfel de situații. Serviciul de Informații și Securitate îndeamnă cetățenii să nu ofere date personale unor persoane necunoscute sau unor companii care promit câștiguri rapide și investiții avantajoase. De asemenea, instituția recomandă ca parolele, codurile de securitate sau datele bancare să nu fie transmise prin telefon. În cazul unor suspiciuni de fraudă, cetățenii sunt îndemnați să sesizeze imediat cazul poliției sau la numărul de urgență 112, spune Valeriu Pașa.

Cetățenii sunt sfătuiți să verifice cu atenție orice solicitare de bani sau informații sensibile și să trateze cu suspiciune astfel de situații. Serviciul de Informații și Securitate îndeamnă cetățenii să nu ofere date personale unor persoane necunoscute sau unor companii care promit câștiguri rapide și investiții avantajoase. De asemenea, instituția recomandă ca parolele, codurile de securitate sau datele bancare să nu fie transmise prin telefon. În cazul unor suspiciuni de fraudă, cetățenii sunt îndemnați să sesizeze imediat cazul poliției sau la numărul de urgență 112.