Rusia lovește, Ucraina reface, Moldova plătește. Europa Liberă a discutat cu ministrul Energiei, despre măsurile anticriză. Dorin Junghietu, spune într-un interviu cu Europa Liberă că Republica Moldova ar putea solicita despăgubiri Federației Ruse pentru scoaterea din funcțiune a liniei electrice de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești, atacată cu drone pe 23 martie pe segmentul ei din Ucraina. Linia ar putea fi reparată și repusă în funcție până pe 2 aprilie, dar între timp riscul unor deconectări de curent rămâne ridicat. Rezervările de capacitate comercială de transport se fac zilnic. Acum, elementul foarte important este faptul că în configurația actuală a rețelei, rutele prin care noi aducem energie electrică au limitări tehnice. Faptul că în ultimele 24 de ore nu am avut întreruperi de energie nu înseamnă că ele nu ar putea avea loc în zilele următoare. Pentru că există vulnerabilitatea rutei [linia de 330 kV Bălți-Dnestrovsc] care trece tot prin Ucraina, iar rutele transfrontaliere care leagă direct Moldova de România au capacitate insuficientă de import a energiei. Momentul în care se termină rezervările de capacitate, ar fi orele de vârf. Curentul de avare poate fi accesat din România, dar există această limitare tehnică a capacităților, a linilor care sunt suprasolicitate. Și nu poți aduce printr-o linie de 330 kV și linii de 110 kV aceeași cantitate de energie pe care o poți aduce pe una de 400 kV. Astfel riscul deconectărilor persistă, a explicat ministrul.

Energia crizelor rusești. Pericol de deconectare. Ziarul de Gardă comentează că de această dată, Rusia a lovit în „linia independenței”, linia electrică de înaltă tensiune Isaccea – Vulcănești, care transportă circa 70% din electricitatea necesară cumpărată din import. Linia are o schemă complexă, traversează direct horboțica hotarelor din sudul Republicii Moldova cu România și Ucraina. Rusia a țintit segmentul în care această linie extrem de importantă traversează Ucraina. Dar ne-a țintit și pe noi. Infrastructura energetică este un element al securității naționale. Fără energie electrică suficientă nu mai funcționează nimic în corespundere cu normele securității: de la radare și obiective de apărare până la aparatul de oxigen din secțiile pentru nou-născuți din maternități. Distrugerea unor piloni de înaltă tensiune în Ucraina a clătinat siguranța electrică în Republica Moldova, dar nu a doborât-o. Deși, după drone și rachete, au intrat la atac canalele de dezinformare aservite Moscovei. Acestea induc îndoiala cu privire la capacitatea Moldovei de a se apăra, reziliența electrică a statului și necesitatea conexiunilor electrice cu UE. Orice vorbește despre independența energetică a Republicii Moldova este contestat și atacat de către „gurile” Moscovei zi și noapte. Drumul spre independența energetică a Republicii Moldova e o cale lungă, de zeci de ani, cu obstacole tot mai dificile. Cei care ne ajută în aceste zile sunt vecinii: România și UE, pe de o parte,  și Ucraina, care ține linia frontului departe de noi, pe de altă parte, scrie jurnalista Alina Radu, într-un editorial din Ziarul de Gardă.

Cum reintegrăm Transnistria și ne integrăm în Europa? – scrie publicistul Nicolae Negru într-un editorial pentru Veridica.md. Războiul declanșat de Rusia varsă o lumină nouă asupra conflictului de pe Nistru, schimbând datele problemei. Cine mai poate crede azi că Rusia dorește sincer să-și retragă trupele din Republica Moldova și că doar lipsa unei soluții acceptabile în conflictul transnistrean o împiedică? Deși dispune de capacități limitate, contingentul militar rus aflat ilegal pe teritoriul nostru rămâne un instrument-cheie a controlului rus, continuând să genereze insecuritate. De aceea, retragerea trupelor ruse, internaționalizarea și demilitarizarea misiunii de pacificare este o precondiție a găsirii unei soluții viabile, presiunea internațională asupra Federației Ruse în această direcție trebuie să crească. Fiindcă Moscova și Tiraspolul nu manifestă dorință pentru o reglementare viabilă, eforturile Chișinăului merg pe două direcții: cooperarea cu partenerii europeni și americani pentru demilitarizarea regiunii și în același timp angajarea administrației secesioniste în procesul de integrare treptată în cadrul social, economic și legal al Republicii Moldova, ținându-se cont și de integrarea în UE. Și aici Tiraspolul manifestă o atitudine obstructivă, respingând orice măsură care ar duce la o reintegrare sustenabilă, inclusiv în domenii ca drepturile omului, libertatea de circulație, libertatea de exprimare și de asociere.

Cotidianul reține în același context măsurile „geniale” pentru reintegrare ale Tiraspolului, care cere patru „limbi de stat” în Republica Moldova, inclusiv „moldoveneasca” cu grafie chirilică. Într-o solicitare care sfidează realitatea constituțională, parcursul european al Republicii Moldova și orice normă a bunului simț și a discernământului, administrația de la Tiraspol vine cu o nouă „propunere”: extinderea listei limbilor de stat și includerea așa-numitei „limbi moldovenești”, alături de rusă și ucraineană. Declarația, făcută de așa-numitul ministru de externe a regiunii separatiste, Vitalii Ignatiev, pentru agenția rusă RIA Novosti, pare mai degrabă o demonstrație batjocoritoare decât o inițiativă realistă de dialog, comentează publicația. Reprezentantul regimului separatista a comentat astfel inițiativa autorităților de la Chișinău privind trecerea școlilor cu predare în „limba moldovenească” cu grafie chirilică din regiune la predarea în limba română, susținând că această abordare nu ar corespunde standardelor europene.