Deși scopul și înțelesul manuscrisului le-au scăpat învățaților timp de mai bine de un secol, doctor Gerard Cheshire a avut nevoie de doar două săptămâni pentru a descifra limbajul și sistemul de scriere din faimosul manuscris, cu ajutorul unei combinații specifice gândirii laterale și ingeniozității.

Manuscrisul ''Voynich'' este un text medieval redactat și ilustrat de mână la jumătatea secolului al XV-lea, conform datării cu carbon.

Numele său provine de la cel al lui Wilfrid M Voynich, un comerciant de cărți și anticar din Polonia, care a achiziționat manuscrisul în anul 1912.

Textul este găzduit în Universitatea Yale din Statele Unite.

Printre numele celebre care au încercat să spargă codul manuscrisului s-a numărat și informaticianul britanic Alan Turing.

FBI a avut de asemenea o tentativă de descifrare a textului și a ilustrațiilor care îl însoțesc în timpul Războiului Rece, existând bănuiala că manuscrisul avea legătură cu propaganda comunistă, notează Press Association.

Cheshire, cercetător asociat la Universitatea din Bristol, a descris modul în care a reușit să descifreze manuscrisul și a subliniat totodată că acesta reprezintă singurul exemplu cunoscut de limbaj proto-romanic. ''Am trăit o serie de momente 'evrica!' în timp ce descifram codul, urmate de un sentiment de neîncredere și entuziasm când am realizat amploarea realizării, atât în ceea ce privește importanța lingvistică cât și a revelațiilor despre originea și conținutul manuscrisului'', a spus el.

"Ceea ce dezvăluie el este mai uimitor decât miturile și fanteziile pe care le-a generat. Spre exemplu, manuscrisul a fost compilat de călugărițele dominicane drept sursă de informații pentru Maria de Castilia, Regină de Aragon, mătușă cu Caterina de Aragon. Nu este nicio exagerare dacă susținem că această lucrare reprezintă una dintre cele mai importante realizări până la această dată în lingvistica romanică. Manuscrisul este redactat în proto-romanică - din care au evoluat limbile romanice de astăzi, precum portugheza, spaniola, franceza, italiana, româna, catalana și galiciana'', a precizat cercetătorul.

''Limbajul folosit era ubicuu în zona mediteraneană în perioada medievală, însă era rareori utilizat în scris în documente oficiale sau importante deoarece limba latină era limba regalității, a bisericii și a guvernului. Ca urmare, limbajul proto-romanic s-a pierdut; până acum", a completat specialistul.

Cheshire a explicat, de asemenea, în termeni lingvistici, ce a făcut ca acest manuscris să fie atât de neobișnuit. "Folosește o limbă dispărută. Alfabetul său este o combinație de simboluri nefamiliare și unele mai familiare", a spus el.

"Nu include semne de punctuație dedicate, deși unele litere au variante simbolice care indică semne de punctuație sau accente fonetice. Există doar litere mici și nu există consoane duble'', a adăugat cercetătorul precizând că textul ''include și câteva cuvinte și abrevieri în limba latină".

Următorul pas constă în utilizarea acestor descoperiri pentru a traduce întregul manuscris și realizarea unui lexicon, însă Cheshire a recunoscut că acest proces va fi unul de durată și va necesita finanțare deoarece manuscrisul cuprinde peste 200 de pagini.

"Acum, limbajul și sistemul de scriere a fost explicat, paginile manuscrisului au fost puse la dispoziția savanților pentru a le explora și a dezvălui, în premieră, adevăratul conținut lingvistic și informativ", a adăugat el.

Studiul a fost publicat în jurnalul Romance Studies.

Rezolvarea misterului din spatele textului și ilustrațiilor deschide calea către înțelegerea vieții de zi cu zi a femeilor din Europa medievală. Manuscrisul este compendiu despre remedii naturiste, băi terapeutice și interpretări astrologice legate de probleme fizice și psihice, reproducere și maternitate, cu care se confruntau femeile la acea vreme, notează The Telegraph. Textul conține sfaturi despre prevenirea infecțiilor în sarcină sau despre provocarea unui avort. Spre exemplu, formula ''omor néna'' înseamnă ''copil mort'', cuvântul ''omor'' regăsindu-se și în prezent în limba română.

sursa: AGERPRES