MALURI DE PRUT | Primul tur al prezidențialelor din România: între votul ferm împotriva Rusiei, dat pe malul stâng și votul de protest din dreapta Prutului (Audio)
-
25 Noiembrie 15:15
Cetățenii români din Rep. Moldova, care s-au prezentat într-un număr record la urne în primul tur al alegerilor prezidențialele din România, sunt foarte atenți la procesele electorale din dreapta Prutului, de care, sunt conștienți că depinde parcursul european al Rep. Moldova, spune istoricul, Anatol Petrencu. Rezultatul general al scrutinului reprezintă votul de protest față de actuala guvernare, constată în cadrul emisiunii „Maluri de Prut” de la Radio Chișinău, analistul de la București, Armand Goșu.
Milioanele de voturi nu au fost date de români pentru persoana lui Călin Georgescu sau programul său electoral spune analistul Armand Goșu, doctor în istorie, specializat în studiul spațiului estic. El constată că după 35 de ani este prima dată când în finală alegerilor prezidențiale din România nu s-a calificat nici candidatul tradițional al PSD, dar nici candidatul anti-PSD.
Dincolo de discuțiile legate de războiul hibrid și posibila implicare a Federației Ruse în alegerile din România, votul românilor a fost de fapt unul de protest dat actualei guvernări în frunte cu președintele aflat în ultimele zile de mandat, Klaus Iohannis.
„Nu poți câștiga atâtea milioane de voturi, pe rețele rusești, pe războiul hibrid al Rusiei, pe ceea ce se mai prezintă acum în spațiul public. Nu. Lumea pur și simplu a votat împotriva acestei alienate PSD-PNL. Paradigma în care a funcționat politica românească PSD cu FSN, cu FDSN, aveau un candidat în finală. Tabăra anti PSD, avea celălalt candidată. de data această nu ai în finală nici candidatul PSD dar nici taberei anti-PSD. În realitate s-a produs o veritabilă revoluție pe scena politică românească, după 35 de ani”, a declarat Armand Goșu.
Rata de participare la alegerile parlamentarele din 1 decembrie va determina modul în care va arăta următorul Legislativ de la București, o prezență mai ridicată având ca posibil efect diminuarea bazinului PSD-PNL în favoarea USR, constată Armand Goșu.
Viitorul va arăta în ce măsură Călin Georgescu a fost ajutat de Federația Rusă, spune la Radio Chișinău doctorul în istorie Anatol Petrencu, președintele Asociației Istoricilor „Alexandru Moșanu”. El constată că presa de la Moscova scrie astăzi în termeni pozitivi despre succesul candidatului Georgescu care s-a făcut remarcat cu mesaje antisemite sau elogii aduse lui Ion Antonescu lui Corneliu Zelea Codreanu.
„Cert este că Georgescu a fost susținut de postul de campanie rusească, Sputnik, și a mai avut legături cu rușii. Acum dimineață m-am uitat, presa din Rusia este foarte mulțumită că în alegerile din Român9ia a iești în finală un om al lor. Ceea ce putem spune cu siguranță că rușii se implică n toate alegerile, inclusiv s-au implicat în cele din Statele Unite, este un fapt demonstrat. Rep. Moldova nu este oare un exemplu clar de amestec în procesele interne, cu toate mizeriile pe care le-au făcut aici? Așa că nu este exclus, mai mult, eu sunt convins că rușii s-au amestecat în alegerile din România tot ce au ei acolo. Au o rețea foarte ramificată de troli și tot felul de susținătorii, uni pe bani, alții așa, din prostie”, a subliniat Anatol Petrencu.
Cu războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina și amenințările la adresa Rep. Moldova, alegătorii din stânga Prutului urmăresc cu mare atenție ceea ce se întâmplă la București, unde este nevoie să vină la putere forțe pro-europene și care să sprijine cursul de integrare în Uniunea Europeană al Rep. Moldova, mai avertizează Anatol Petrencu.
În opinia sa, acest lucru explică și expresia votului din stânga Prutului. Din cei aproape 81 de mii, record absolut de votanți în Rep. Moldova, 56,65% și-au dat votul pentru Elena Lasconi, cu un procent minim oferit candidatului AUR sau lui Călin Georgescu, a afirmat Anatol Petrencu.
Turul doi al alegerilor prezidențiale va fi organizat pe 8 decembrie. Dacă rezultatul primului tur va fi validat, în turul doi se vor întâlni Călin Georgescu, care a candidat independent și a acumulat cele mai multe voturi, și Elena Lasconi, reprezentanta USR clasată pe locul secund.