”A ocroti limba română înseamnă a-ți ocroti statutul tău de ființă rațională și națională, care are dreptul să-și promoveze sentimentele, ideile, să aibă conștiința trecutului, să aibă propriu-zis conștiința identității sale naționale. Orișice popor se afirmă prin această conștiință națională. ”, a spus Ion Hadârcă.

Semnatar al Declarației de Independență și unul din liderii Mișcării de Emancipare și Eliberare a românilor basarabeni și luptei pentru revenirea la valorile românești, Ion Hadârcă se referă, în interviul de la Radio Chișinău, la câteva momente cruciale din istoria adoptării Limbii Române ca limbă oficială în spațiul dintre Prut și Nistru:

”În august 1989 noi am ajuns la o limită care era sentimentul dispariției limbii, și odată cu ea, a dispariției noastre ca societate care se sprijină pe niște valori culturale, Biserica nu mai era cea națională, cartea nu mai era națională, școala și grădinița nu mai erau naționale. Totul era corupt, totul era asimilat, totul era pe marginea prăpastiei. Din această necesitate a venit dezideratul limbii, și nu atât a apărării, că ce era de apărat dacă nici nu exista noțiunea în constituția de atunci. Noțiunea de limbă română, sau chiar cea de ”limbă moldovenească” nu exista în vechea constituție. Și atunci, primul deziderat, prima condiție în lupta aceasta care a durat câțiva ani buni, pe la toate instanțele, până și la Moscova, am dezbătut în anumite foruri, să se recunoască că aceste limbi care sunt pe o parte și alta a Prutului sunt identice. Asta a fost prioritatea numărul unu. Să se recunoască că sunt identice, dacă sunt identice înseamnă că trebuie să îmbrace aceeași haină, a latinității. Și al treilea deziderat, că dacă sunt identice și trebuie să îmbrace aceeași haină a latinității, să o ridicăm la rang de limbă oficială. Aceste trei, plus a patra realizare, istorica Sesiune a 13-a  (a sovietului Suprem a RSSM, în cadrul căreia, după dezbateri intense avute cu oponenții din forul legislativ, deputații basarabeni  pro-români au reușit să obțină  „limba moldovenească” ca limbă de stat și adoptarea alfabetului latin n.r.) din 29-31 august, 1-2 septembrie 1989 au constituit piatra de turnură a realizărilor noastre și așezare la locul unde i se cuvine și consfințire a acestor deziderate. Limba moldovenească și limba română sunt identice, limba oficială este ”limba moldovenească ” identică cu limba română, se anunță trecerea la grafia latină, haina firească a acestei limbi, și limba rusă nu mai este limbă oficială. Aceste deziderate nu au fost ușor de obținut. ”

Aceste deziderate au fost întărite prin convocarea de către Frontul Popular, a primei Mari Adunări Naționale, pentru a demonstra că există o forță în spațiul dintre Prut și Nistru capabilă să apere aceste valori, spune în continuare Ion Hadârcă, președinte și fondator al acestei mișcări politice.  Anume această Adunare, organizată în Piața Marii Adunări Naționale, redenumite atunci din Piața Victoriei, și care a constituit actul suprem și apogeul acestei treziri naționale, a influențat decisiv asupra acestor decizii, mai spune vicepreședintele Academiei de Științe a Moldovei.   

Noțiunile de Limba Română, Sfatul Țării, alături de imnul „Deșteapta-te, române”, s-au aplicat în tânărul stat independent, Rep. Moldova, și s-au regăsit în textul primei variante a Constituției, cea din 1993, votată în prima lectură de primul Parlament, al intelectualilor, condus de istoricul Alexandru Moșanu. Prima variantă a Legii Supreme a fost avizată și de Comisia de la Veneția. Odată cu pierderea majorității și venirea la putere a agrarienilor, foștilor nomenclaturiști, adoptarea în lectura a doua a unei variante modificate, Legea Supremă include o serie de noțiuni controversate, printre care și articolul 13,  cu trimitere la constructul sovietic de ”limbă moldovenească”.

”După Hotărârea Curții Constituționale, din decembrie 2013, că prioritară este Declarația de Independență, după demersul partidului aflat acum la guvernare și Legea 52, din martie 2023, contestarea ei de către opoziție și Hotărârea Curții Constituționale din 11 martie 2024, că prioritară este Declarația de Independență, asta înseamnă că toate instituțiile statului sunt obligate să se conformeze acestei decizii care este una istorică. Iată un parcurs de circa 35 de ani care s-a încheiat într-un mod fericit. ”

În prezent, în baza unui Acord de colaborare între Academiile de Științe de pe ambele maluri ale Prutului sunt marcate simultan în România și Rep. Moldova cele mai importante sărbători precum Ziua Europei, Ziua Culturii Naționale, Ziua Națională a Limbii Române.