Maluri de Prut | Peter Hurley, irlandezul maramureșean pătruns de românism, a lansat la Chișinău proiectul ”Satele Unite ale României”

  • 16 Mai 11:09
0%

Zilele trecute, la Chișinău, a fost lansat proiectul ”Satele Unite ale României”, care își propune să interconecteze satele din întreaga României, prin organizarea unor micro-evenimente simple, cu muzică și mâncare tradițională, fără scenă și sistem de amplificare a sunetului, echivalentul horelor de altădată.

Proiectul are drept scop promovarea tradițiilor autentice românești care se pierd într-o epocă a societății de consum (consumerism). Inițiatorul acestui proiect cultural este un irlandez pe nume Peter Hurley, stabilit de mai bine de 25 de ani în România și care este autorul a numeroase proiecte de conservare a tradițiilor populare autentice românești.

Peter Hurley este originar din Irlanda și poate fi considerat un adevărat ambasador al României, în special al României rurale, în întreaga lume ca urmare a numeroaselor proiecte de promovare a satului și tradițiilor românești autentice pe care le desfășoară de mai bine de 10 ani. A ajuns în ”țara ultimei civilizații rurale autentice din Europa”, cum numește el România, în urmă cu mai bine de două decenii.

”Aveam 25 de ani în 1993 când, ajuns în vacanța de vară în Praga, după câteva zile acolo mi-am dat seama că de fapt nu știu nimic despre viață, că am trăit pe o insulă numită Irlanda, și am o perspectivă insulară, că habar nu am ce s-a întâmplat pe partea de est a Europei și nu mi-am pus niciodată problema. Pentru noi, în Irlanda, ce era dincolo de aceste ”cortine de fier” era reprezentat într-o singură culoare, un necunoscut. Am simțit în acele zile ca și cum aș fi stat la marginea unui foc de tabără spiritual, sufletesc, și că vreau să mă apropii de această poveste. Câteva luni mai târziu, doar cu un rucsac în spate și un bilet într-o singură direcție, am ales să emigrez în România.”

În România a început să lucreze în domeniul publicității reușind să se apropie foarte mult de oameni și descoperind tradițiile din satele românești, adevărate comori ascunse și supuse unor ”presiuni dureroase”. 

”Pe parcursul anilor m-am îndrăgostit de România. V-am cunoscut și vă cunosc din foarte multe perspective: cu bucurie, cu sărăcie, cu bogăție, cu mitocănie, cu Crăciun, Paști, Sfânta Maria, rugăciune, furie, cu credință, cu diasporă, exil, cu foarte multe lucruri care s-au întâmplat aici. În cei 25 de ani de viață în România am primit foarte multe lecții despre ce înseamnă să fii om, la care încă nu am dat BAC-ul. Pe parcursul anilor mi-am cultivat un foarte deosebit respect pentru drama de a fi român. Noi, irlandezii și românii, semănăm foarte mult la caracter, la firea noastră, la faptul că suntem foarte legați de pământ. Noi irlandezii, în trecutul nostru îndepărtat suntem legați de pământ, legătură care a fost mai apoi foarte brutal ruptă. Și noi, ca și voi, spunem ”Poți să scoți omul din țară, dar nu poți să scoți țara din om”. Și noi irlandezii tot țărani suntem, chiar dacă suntem a doua generație în oraș.”

Îndrăgostit de România și de frumoasele tradiții românești, Peter Hurley a început să promoveze, printr-o serie de festivaluri și proiecte începute în Maramureș, iar mai apoi la nivel național, satele și autenticul românesc încă viu, devenind astfel o voce a țăranilor români cu îndeletniciri vechi de secole și păstrate nealterate până în zilele noastre.

”România rurală este cumva locul în care, de exemplu, dacă pui urechea jos la o piatră, asculți inima pământului. Am început să văd că de fapt, lucrurile nu merg bine, ca aproape orice în România. Lumea rurală este supusă unor presiuni aproape inimaginabil de dureroase, care creează niște rupturi. Sunteți ultima civilizație autentică rurală a Europei, care până la urmă vă definește identitatea și în care există o legătură foarte puternică cu pământul și viața la țară. Puteți fi o mare speranță pentru Europa care este în căutare de direcție, de busolă morală. Cred că sunteți parte din soluție pentru că mai aveți încă aceste adevăruri. Știți adevăruri care nu sunt distorsionate de prea multă electricitate generată de comerț.”

Chiar dacă este impresionat de frumusețea satelor și a întregii Românii, Peter Hurley nu și-a creat o imagine idealistă despre acest spațiu, discursul său fiind unul în care pledează pentru o mai mare implicarea din partea tuturor în salvarea patrimoniului imaterial.

Să nu credeți că nu văd ce este rău și greșit în România. Sunteți, subliniez, o comunitate de oameni foarte încercați, abrutizați de un trecut și un prezent foarte dureros. Aveți foarte multe motive să vă văitați. Este important să fii critic. Totodată, citând-ul pe Steinhardt, care spunea că stând la o parte, privind și comentând, e echivalent cu implicarea în lucruri rele.”

În iarna lui 2012 Peter Hurley a traversat pe jos, timp de 25 de zile, distanța de peste 600 de kilometri, de la Săpânța până la Muzeul Țăranului Român din București, scriind mai apoi cartea ”Drumul Crucilor”, ca o formă de respect și în același timp de revoltă în păstrarea tradițiilor populare și responsabilizarea globală în vederea salvării ”ultimei civilizații autentice din Europa”.  

”În acea călătorie am trecut prin Secuime, unde am cunoscut-o pe doamna Joli. Și ea mi-a spus, în limba română, aceste cuvinte pe care le-am scris și în carte:  În aceste vremuri ni se testează credința dar în loc să blestemăm întunericul profund, mai bine am aprinde cât mai multe mici lumânări. Mi se pare fabulos acest lucru, indiferent de etnie, nu contează. Aprinzând lumânări risipești întunericul. Despre asta este vorba în Satele Unite ale României. Fiecare micro-eveniment este o mica lumânare în care demonstrăm că suntem și ne pasă.”

”Satele Unite ale României” este ultimul proiect inițiat de Peter Hurley, lansat zilele trecute și la Chișinău, care presupune interconectarea satelor și comunităților românești de pretutindeni, prin organizarea unor ”petreceri centenare” în jurul unor lucruri simple, cu mâncare tradițională, asemeni horelor de altădată - fără scenă, fără microfoane și mai ales, fără preț de intrare.

”Am ajuns la concluzia că satele, frumoase și autentice, se pot auto-promova fără prea multe resurse din afară. Cred că uneori am complicat lucrurile punând o scenă,  un sistem de sunet mare cu cineva care primește un microfon. Astfel, cei care înainte participau la o horă în sat, primesc acum o băncuță, să stea jos, cu o bere și un mic, moment în care se cam termină petrecerea. Devine un fel de bâlci, o metodă de speculare prin comercializare de mâncare sau de băutură sau alte lucuri care gravitează în jurul acestui concept pornit de altundeva. Așa că noi, în proiectele noastre, promovăm ideea de întoarcere la stână, dacă pot să spun așa. Deseori oamenii cu care m-am întâlnit îmi spuneau că în satul lor nu au nimic, nu se întâmplă nimic. Și atunci eu îi întrebam: 

”-Aveți cumva fân și faceți căpițe de fân?

”-Da, facem căpițe de fân”, era răspunsul lor.

”-Atunci faceți o petrecere de realizare a căpițelor de fân.” Dacă aveți oi și faceți brânză, faceți o petrecere de făcut brânză, la stâna de oi. Pentru că asta ne dorim și căutăm noi, refugiații din urbanism - să găsim și să participăm la lucrurile care ne ajută să ne deconectăm. Cu cât te duci mai spre vest, cu atât mai gravă devine problema, cu atât mai mare devine nevoia de deconectare de la această nebunie și conectare cu pământul și lucrurile care se întâmplă firesc, fără digitalizare.”

Visează ca în anul Centenarului cât mai multe sate din stânga Prutului să se alăture și să devină parte în comunitatea ”Satelor Unite ale României”.

”Visez să fie sate din R. Moldova printre satele care participă la acest proiect. În cadrul Congresului Autorităților Locale din România și Republica Mdolova, care a avut loc la Chișinău, au fost primari din sate care au semnalizat dorința de a participa, cu evenimentele pe care le organizează oricum anul acesta, dar vrem să promovăm ideea că nu trebuie să fie ceva complicat. Orcine poate organiza o Petrecere Centenară, nu trebuie să fie neapărat primarul sau consiliul local, poate să fie preotul sau un anumit gospodar din sat.”

Sunt multe lucruri care l-au marcat și l-au impresionat pe parcursul celor 25 de ani de când locuiește în România. Și-a coagulat concluziile în cinci cuvinte:

”Foarte valoroasă este Limba Română. Nu știu dacă există un munte al limbilor latine, dar dacă el există, acolo la vârf, nu știu dacă  Latina e mai sus decât limba română, sau invers, dar pe acolo se află. De acolo izvorăsc multe alte lucruri. Credința- și asta poți vedea în toate tradițiile, legătura între om și pământ și relațiile lui cu Dumnezeu. Al treilea lucru sunt Munții Carpați- sunteți un fel de copii ai Carpaților, în sensul că sunteți pe ambele părți ale balansoarului intercontinental. Al patrulea, sunt tradițiile voastre vii- comorile Europei.  Al cincilea cuvânt este Jertfa pe care ați oferit și ofranda pe care ați suferit și suferiți în continuare în numele tuturor popoarelor de oameni care nu vor să fie cuceritori și, ca atare, devin cuceriți, de obicei. Aceste cinci valențe, împreună, mi se par ceva fabulos” potrivit lui Peter Hurley.

Născut în Dublin, pe 5 februarie 1968, într-o familie cu 10 copii, Peter Hurley a  fost viceconsul onorific al Irlandei în România din 2000 până în 2006. Este președinte și membru fondator al Asociației Interculturale de Tradiții. Este producătorul festivalul intercultural de tradiții țărănești ”Drumul Lung spre Cimitirul Vesel” organizat anual în comuna Săpânța, Maramureș. În decembrie 2011 i-a fost oferit Ordinul Meritul Cultural  în grad de Comandor pentru eforturile de promovare a tradițiilor românești.

Autor: Ina Guțu

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Istoria la pachet cu Gheorghe Cojocaru
Meteo Chişinău
0 °C
Cer acoperit de nori
Umiditate:72 %
Vint:3,6 m/s
Dum
-1 °C
Lun
-0 °C
Mar
1 °C
Mie
-0 °C
Joi
-1 °C

Curs oficial BNM 18 Noiembrie 2018

MDL RATĂ TREND
EUR 19.3137 -0.0000
USD 17.0729 -0.0000
RON 4.1402 -0.0000
UAH 0.6145 -0.0000
RUB 0.2568 -0.0000
Arhivă Radio Chișinău