Invitatul ediției a fost Mircea Eșanu, directorul Fondului de Investiții Sociale, instituție creată în urmă cu 20 de ani cu sprijinul Băncii Mondiale, care gestionează în prezent, grantul de 26 de milioane de euro oferit de România pentru lucrări de reparare și construire a sute de instituții preșcolare din Republicii Moldova.

În decurs de patru ani au fost reparate și reconstruite peste 845 de grădinițe din totalul de peste 1.400. Majoritatea din aceste grădinițe, construite în perioada sovietică în urmă cu 40-50 de ani, nu fuseseră renovate capital niciodată, potrivit lui Mircea Eșanu, directorul Fondului de Investiții Sociale.

”Vă dați seama în ce grad de degradare erau infrastructurile de bază ale acestor instituții cum ar fi acoperișuri, geamuri ne mai vorbind de sisteme de rețelele de asigurare cu apă potabilă, canalizare. Circa 80 la sută din grădinițe nu avea acces la apă potabilă și nici la grupuri sanitare, care, de regulă, erau undeva în curtea grădiniței unde copiii erau nevoiți să meargă și pet imp de iarnă. 26 de milioane de euro oferite de Guvernul României, au venit în trei tranșe. Nu există raion (echivalent al județului) în țara noastră care să nu beneficiat de acest program, localități, în egală măsură vorbitoare de limbă română, ucraineană, găgăuză, bulgară, toate au beneficiat în mod egal de această asistență. Circa 130 de grădinițe au fost renovate integral. Ca exemplu, au fost schimbate circa 175 de mii de metri pătrați de acoperiș, echivalentul a 41-42 terenuri de fotbal, au fost schimbate sistemele de încălzire în circa 300 de grădinițe. În circa a 120-130 din grădinițele în care au fost schimbate centralele termice, s-au încălzit în anii precedent, până la renovare, cu sobe”.

În contextul mutilării conștiinței naționale a populației între Prut și Nistru în perioada sovietică, asistența oferită R. Moldova de către România reprezintă mai mult decât o investiție în infrastructura instituțiilor preșcolare, e un semn de bună credință, potrivit lui Mircea Eșanu.

”Astăzi, din păcate, popularitatea estului este mai mare decât cea a vestului în R. Moldova. Dincolo de asta, R. Moldova este mult mai  dependentă de resursele energetice din est. Iată de ce acest program, alături de alte programe comune în derulare precum gazoductul Iași-Ungheni, care ar urma într-un an jumătate să ajungă și la Chișinău, și care ar putea asigura integral consumul de gaze naturale din România, proiectele de interconectare energetice pe liniile Isaccea-Vulcănești, investiții extrem de mari, strategice, au rolul de a ancora și readuce R. Moldova într-un spațiu valoric European. Atâta timp cât noi vom fi la cheremul și la degetul mic al forțelor din est, noi nu vom putea să ne îndepărtăm și să ne rupem, inclusiv de spiritul nolstalgic de vremurile de odinioară. Și acest proiect nu este  unul care ține doar de renovarea infrastructurii, am o înțelegere foarte clară că este un proiect inclusiv menit să ajungă la inimile celor pierduți pe drum. Prezența noastră în foarte multe din sate este de a transmite corect acest mesaj, cine ne sunt adevărații prieteni. Lucurile nu se schimă peste noapte iar prezența României în R. Moldova ar trebui să fie o prioritate pe termen lung ”

Recent, autoritățile de la București au anunțat suplimentarea cu încă trei milioane de euro a programului de asistență tehnică și financiară pentru instituțiile preșcolare, sumă care ar crește numărul instituțiilor incluse în programul de reparații până la 940.

Cu sprijinul României, care a oferit câte un million de euro, au fost reparate capital clădirile, monumente de arhitectură, ale Muzeului Național de Artă și Sălii cu Orgă din Chișinău.  Și sediul Teatrului din Cahul este construit din temelie, grație unui grant de 800 de mii de euro oferit de România. Noul sediu urmează să fie dat în exploatare în 2019. România a donat, în două tranșe (2014 și 2017) circa 200 de microbuze școlare, repartizate în toate raioanele R. Moldova. Cu contribuția și la inițiativa României a avut loc evacuarea și distrugerea a peste 1.300 de tone de pesticide, substanțe toxice moștenite din perioada sovietică și rămase nesupravegheate în spații deschise pe întreg teritoriul R. Moldova.

”Maluri de Prut-Basarabia Necunoscută” este un proiect cultural desfășurat de Radio România Chișinău și Biblioteca Județeană ”G.T. Kirileanu” la Piatra Neamț, din octombrie 2017. Presupune organizarea unor întâlniri și dezbateri pe teme privind istoria, realitățile sociale, politice și economice din stânga Prutului, menite să apropie spiritual locuitorii de pe cele două maluri ale Prutului.

Proiectul este sprijinit de Ministerul Culturii și Identității Naționale din România și omul de afaceri nemțean, Vasile Ouatu.

Autor: Ina Guțu