Tradiția mărțișorului, inclusă, în decembrie 2017, în lista reprezentativă a UNESCO a patrimoniului imaterial al umanității (dosar depus în comun de Rep. Moldova și România), certifică odată în plus apartenența la același popor a cetățenilor de pe cele două maluri de Prut, spune Loretta Handrabura. 

”Mărțișorul vine odată în plus să certifice că suntem un singur popor, chiar dacă Rep. Moldova este un stat independent. Prin aceste tradiții, prin istoria comună odată în plus demonstrăm că avem aceleași rădăcini ”

Sărbătoarea de 8 Martie, își are rădăcinile în protestul pentru salarii mai mari și îmbunătățirea condițiilor improprii de muncă  a unui grup de muncitoare din  Statele Unite, la mijlocul secolului 19, potrivit Lorettei Handrabura.

”Ele au pus problema dreptului la vot a femeilor și a exploatării muncii copiilor. Ulterior, avem mișcarea sufragetelor care a venit cu și mai multă hotărâre de a cere drepturi nu doar politice, dar și economice și sociale. Mi-aș dori ca toată lumea care crede că ceea ce are și ceea ce sunt, mai cu seamă femeile care se opun, le-au venit ca un dat firesc.

După 1900, țările, sub presiunea mișcării femeilor care s-au adunat în uniuni  și comitete de sindicat, au pus problema nu doar a zilei de muncă și a salariului, dar și acelui drept care face dovada unui umanism. Aș vrea ca mai multă lume, care tresare și interpretează absolut eronat mișcarea feministă și cuvântul feminism îl percep doar în culori negative, să înțeleagă că feminismul este un umanism în care se regăsesc și femeile. Altfel spus, este o mișcare în care femeile și unii bărbați, ei sunt într-adevăr mai puțini, solicită să recunoaștem prin aceste drepturi și contribuția și valoarea femeilor de-a lungul istoriei. Chiar dacă am fost ținute foarte mult timp în anonimat, secole la rând am fost în anticamera istoriei, am fost invizibile”.

În spațiul românesc, nu avem nici o sută de ani de când am obținut dreptul la vot. Li s-a oferit acest drept în 1929, pentru alegerile locale, dar cu anumite condiții, să ai peste 30 de ani și să fii știutoare de carte.

”Abia în 1938 femeile au obținut acest drept de a vota și în scrutinul parlamentar. Iar în Constituție acest drept s-a stipulat abia în 1948. Mai mult ca atât, accesul la studii, la multe profesii din piața locurilor de muncă a fost unul foarte întârziat. Universități cu tradiție de 500 de ani abia acum un secol au permis femeilor să vină la studii, femei din clasa superioară, din familii de intelectuali. Potrivit marelui sociolog Dimitrie Gusti, la începutul secolului 20, în spațiul românesc 99% din femei erau analfabete”.

Chiar dacă cantitativ Rep. Moldova stă bine la capitolul legi care să asigure egalitatea de gen, cu o femeie ajunsă la conducerea țării, și multe altele care conduc ministere și alte instituții, mai este mult până la schimbarea mentalității colective, susține Loretta Handrabura.

”Îmi amintesc discuția cu rectorul Academiei Militare după ce la academia de poliție, după lungi discuții și dezbateri, după multă presiune, abia în anii 2000 li s-au permis fetelor să depună actele. Abia prin 2013 li s-a permis fetelor să depună actele nu doar pentru telecomunicații, dar și pentru specialitatea de infanterie și artilerie. Se invoca că nu au rezistența fizică, că nu vor face față. Până la urmă primele fete admise, 6-7, au ieșit șefe de promoție și au demonstrat că au și rezistență fizică, dar și capacitate să ia decizii și pentru sine, dar și pentru unitățile pe care astăzi le conduc”.