Cu o populație de aproape 6 mii de locuitori, comuna Chișcăreni din raionul Sângerei, s-a înfrățit, acum șapte ani, cu Drajna, o comună din județul Prahova. De atunci, locuitorii celor două comune s-au vizitat reciproc, au participat la festivaluri culturale, s-au ajutat și susținut reciproc și au dezvoltat o serie de proiecte comune, potrivit primarului comunei Chișcăreni, Silvia Țurcanu.

”În primul rând oamenii s-au apropiat sufletește unii de ceilalți. Avem emoții pentru evenimente reciproce. Ei ne susțin și ne încurajează. Se implică în diferite acte de caritate. Sunt parte a comunei noastre. Am avut și beneficii economice. Ne-au donat 20 de mii de RON, din partea Consiliului Local Drajna, pentru reabilitarea Parcului Central din Chișcăreni, au donat bibliotecii, în repetate rânduri, carte românească. În acest an, Anul Centenarului am dezvoltat împreună două proiecte în domeniul educației.”

Primarul Silvia Turcanu este de părere că fiecare localitate din R. Moldova ar trebui să se înfrățească cu cel puțin o localitate din dreapta Prutului.

” În călătoriile pe care le facem noi în România, de-a lungul anilor putem observa modul în care se dezvoltă România, luăm exemple bune și facem schimbări și în localitatea noastră. Vedem cât de amenajate sunt spațiile publice, cimitirul, de exemplu. Revin și le povestesc locuitorilor din Chișcăreni. Cred că din fiecare întâlnire evidențiem ceva pozitiv și replicăm la noi în localitate cum ar fi lucruri legate de implementarea proiectelor, de activitățile culturale, dezvoltarea turismului, clubul seniorilor.”

Comunele Chișcăreni și Drajna s-au înfrățit în toamna anului 2013, iar acțiunile care au urmat au dus la dispariția multor prejudecăți și cunoaștere reciprocă mai profundă, a menționat pentru Radio Chișinău, Marin Văcărelu, directorul Căminului Cultural Drajna și persoană de legătură între cele două primării.

”La început a fost ideea de a ne cunoaște pentru că noi în România adesea auzim spunându-se că la Reunire Moldova va fi pentru România cum a fost RDG-ul pentru Germania, o pacoste. Or nu este acesta adevărul. În vizitele reciproce am văzut că suntem la fel, aceeași limbă, aceeași nație, aceleași obiceiuri. Pentru mine R. Moldova înseamnă Chișcăreni, așa percep toată R. Moldova cu oameni serioși, pe care te poți baza. Și se pot face lucruri împreună. Nu unul să se creadă mai deștept sau mai altcumva…”este de părere Marin Văcărelu.

Până în 2015, doar 150 de localități din R. Moldova aveau semnate acorduri de înfrățire cu localități din România. În urma campaniei organizate de Platforma Unionistă Acțiunea 2012 acum doi ani, numărul înfrățirilor sau localităților în curs de înfrățire a depășit 500. Procedeul de înfrățire este unul simplu. Decizia trebuie aprobată de consiliile locale ale ambelor localități. În România votul din consiliul local trebuie validat și de Ministerul de Externe,  după cum a declarant pentru Radio Chișinău, George Simion, unul dintre inițiatorii campaniei de înfrățire.

”Dincolo de faptul că suntem frați, vorbim aceeași limbă, aveam același tricolor și suntem aceeași, cooperarea dintre noi aduce beneficii. Având o relație de parteneriat se poate aplica mult mai ușor pentru fonduri europene, și la alte categorii de granturi. Din 2014 este o lege funcțională în România care prevede că localitățile locale din România pot finanța autorități locale similar din stânga Prutului, multe au fost cazurile în care localități din R. Moldova au fost ajutate să se dezvolte”, susține George Simion.

Aproape o sută de localități din R. Moldova au semnat pe parcursul anului 2017 acorduri de înfrățire cu localități din dreapta Prutului, potrivit autorităților de la București.