Prima femeie care deține cea mai înaltă funcție în acest stat situat între NATO și sfera de influență rusă, această economistă în vârstă de 52 de ani, reputată a fi incoruptibilă, a căutat mult timp să-l menajeze pe Vladimir Putin, normalizând în paralel relațiile cu Occidentul, transmite Agerpres. 

Dar de când Ucraina vecină trăiește sub bombele Kremlinului, această personalitate, care spune că vrea să rămână „umilă” și discretă, insistă ca cei 2,6 milioane de moldoveni să se alăture cât mai curând familiei europene.

Silueta sa fragilă și zâmbetul timid contrastează cu curajul și „determinarea” - cuvânt folosit de președintele francez Emmanuel Macron - de a apăra o „direcție clară” pentru țara sa în fața interferențelor Moscovei, care nu prea tolerează dorința sa de independență.

Născută în timpul URSS în satul Risipeni, la granița cu România, ea abia devenise majoră când țara sa și-a câștigat independența, iar autoproclamata Republică Transnistria s-a separat, permițând menținerea trupelor ruse și astăzi.

Cu o diplomă în management și relații internaționale, și-a început cariera în culisele Ministerul Economiei, dar, dezamăgită de neajunsurile țării sale, a plecat să lucreze pentru Banca Mondială, mai întâi la Chișinău și apoi la Washington.

Asta până la „vârtejul” care a adus-o la președinție: în 2012 a primit „o ofertă neașteptată” și a fost de acord să-și „împartă veniturile la 15” ocupând un portofoliu ministerial, cel al Educației.

„Nu plănuiam să devin politician”, a mărturisit ea într-un discurs din 2022 adresat studenților de la Universitatea Harvard, unde a învățat la rândul ei. „Dar am decis că a nu vrea să trăiesc într-o țară condusă de oameni corupți” nu înseamnă neapărat „să fiu nevoită să mă mut în altă țară”, a spus ea.

În fața „dificultăților” și a „discursului urii”, a spus că a învațat „rezistența”. Și să nu renunțe, mai comentează AFP.

Prin plasarea de camere de supraveghere în sălile de examinare, ea a făcut ca rata de succes la Bacalaureat să treacă de la la 95% la 59%. Suficient pentru a transmite mesajul: nu mai plătim pentru diplome.

La putere, Maia Sandu a înțeles că, într-un sistem cangrenat de oligarhi, trebuie să-și întemeieze propria formațiune. În 2016, a creat Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) datorită economiilor sale, dar a pierdut alegerile prezidențiale.

A intrat în Parlament, după care a fost numită pentru scurt timp prim-ministru și, în urma unui scandal de corupție spectaculos - 12% din PIB a dispărut în câteva luni -, a câștigat alegerile prezidențiale din 2020, cu 57,7% din voturi.

Ea consideră că a fost subestimată de adversarii ei, care au văzut-o pe ea și pe echipa ei ca pe „începători și un grup de tocilari”.

Considerându-se „răbdătoare” și „fidelă valorilor sale”, chiar dacă detractorii ei spun și că nu este foarte atentă, a luptat împotriva corupției și a lansat un vast program de reforme, care a rămas neterminat, în domeniul justiției.

Imediat ce primele bombe au fost auzite în Ucraina, ea a întrerupt legăturile cu Moscova, a primit zeci de mii de refugiați și a bătut la ușa Uniunii Europene (UE), 'Planul Marshall' al său, mai scrie France Presse.

În iunie 2023, și-a pus amprenta invitând 46 de șefi de stat și de guvern la Chișinău pentru summitul Comunității Politice Europene, un eveniment fără precedent într-o țară neobișnuită cu onorurile. Un an mai târziu, negocierile de aderare cu UE au fost deschise oficial.

Fluentă în română, engleză și rusă, Maia Sandu se bucură de "respectul și recunoașterea" liderilor occidentali, comentează pentru AFP Armand Goșu, un istoric român specializat în fostele țări sovietice și Rusia.

„Ea reprezintă o mare oportunitate pentru Moldova”, spune el, subliniind că este probabil primul lider al țării „de o asemenea anvergură internațională”. A fost chiar invitată de celebra jurnalistă Christiane Amanpour la postul american de televiziune CNN, reamintește AFP în încheiere.